Opinie Deloitte: Mit sau realitate? Cinci prejudecăţi despre verificările de fond în afaceri
Alexandru Nae, Senior Manager, Alexandra Nisipeanu, Senior Associate, şi Alina Badea, Senior Associate, Consultanţă financiară, Servicii Forensic, Deloitte România
În lumea de business, caracterizată de un ritm alert, ştirile circulă repede, iar o reputaţie construită în ani poate fi distrusă în câteva ore. Cunoaşterea membrilor echipelor, a clienţilor şi a partenerilor de afaceri şi, pe de altă parte, construirea încrederii în relaţia cu fiecare dintre aceştia sunt aspecte-cheie pentru siguranţa şi integritatea afacerii, pentru că permit factorilor de decizie să ia hotărâri în cunoştinţă de cauză şi să identifice prompt potenţialele riscuri. De aceea, verificările de fond s-au dovedit vitale în prevenirea fraudei în contexte diverse, precum recrutarea, tranzacţiile financiare şi relaţia cu clienţii şi cu partenerii de afaceri. Dar care sunt cele mai frecvente prejudecăţi legate de acestea?
1. Verificările de fond se fac doar la angajare
Verificările de fond sunt, într-adevăr, cel mai des întâlnite în etapele de recrutare şi integrare a noilor angajaţi, însă există, de fapt, mai multe situaţii în care acestea pot şi ar trebui să fie efectuate. De exemplu, un angajat ar trebui să treacă printr-un nou proces de verificare la promovare, atunci când îşi asumă un alt rol în organizaţie sau când revine în companie.
Pe de altă parte, la încheierea unor noi parteneriate de business, eşecul în a identifica în timp util potenţiale noi legături cu terţe părţi sancţionate ori cu persoane expuse politic poate produce riscuri semnificative de reputaţie. Ca atare, un pas esenţial în procesul de due diligence este verificarea de integritate a terţilor, care poate viza atât persoane fizice, cât şi companii, se poate realiza simultan asupra mai multor subiecţi şi se poate concentra pe aspecte legate de o situaţie specifică. În practică, o astfel de verificare este esenţială atunci când este necesară obţinerea de informaţii exacte cu privire la istoricul şi reputaţia potenţialilor parteneri de afaceri, în cadrul achiziţiilor sau fuziunilor, în procesul de investigare a unor companii sau persoane suspectate de comiterea unor infracţiuni sau chiar la acceptarea de noi clienţi sau furnizori. Acest tip de verificare poate fi utilă şi premergător deciziilor de investiţii, de exemplu, înaintea unei oferte publice iniţiale.
2. Verificările de fond sunt necesare doar în cadrul companiilor mari
O altă idee preconcepută comună este aceea că numai companiile mari trebuie să efectueze verificări de fond asupra angajaţilor lor prezenţi sau viitori. De fapt, companiile mici şi mijlocii ar trebui să acorde la fel de multă importanţă selectării atente a angajaţilor potriviţi precum businessurile mari, deoarece riscurile generale rămân aproape aceleaşi, indiferent de dimensiunea afacerii, iar riscul de pierdere în planul veniturilor este în realitate chiar mai mare în cazul companiilor mai mici.
Costul cu un angajat nepotrivit poate fi copleşitor, având consecinţe precum reducerea productivităţii, scăderea moralului la nivelul organizaţiei sau afectarea reputaţiei acesteia. Potrivit unei cercetări realizate în 2023 de către platforma de recrutare Zippia, costul mediu al unei angajări necorespunzătoare reprezintă 30% din salariul anual al angajatului,
