Vlad Boeriu, Deloitte: Noile prevederi fiscale trebuie dublate de eforturi pentru creşterea colectării
Modificările fiscale anunţate zilele acestea de autorităţi vor avea un impact moderat asupra mediului de afaceri, însă, dincolo de complexitatea şi de efectul lor direct asupra contribuabililor vizaţi, este de apreciat faptul că multe dintre acestea, programate să se aplice de la 1 ianuarie 2023, sunt supuse dezbaterii şi aprobării cu şase luni înainte de intrarea în vigoare, aşa cum prevede Codul Fiscal de multă vreme. Până acum, puţine au fost situaţiile în care această regulă a fost respectată. Pe de altă parte, în paralel cu măsurile anunţate, trebuie continuate demersurile pentru creşterea colectării la bugetul de stat, astfel încât pe termen mediu să poată fi evitate discuţiile legate de necesitatea majorării taxelor.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor cuprinde prevederi din multiple arii de practică fiscală, printre care impozitarea directă, impozitarea indirectă sau taxe locale.
Majorarea impozitului pe dividende ar trebui corelată cu reducerea taxelor pe muncă
În sfera impozitelor directe, una dintre cele mai importante măsuri este cea referitoare la regimul de impozitare aplicabil microîntreprinderilor. În acest caz, proiectul prevede diminuarea plafonului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la o cifră de afaceri de un milion de euro, la 500.000 de euro, obligativitatea de a avea cel puţin un angajat (astfel că rămâne valabilă doar varianta impozitării cu 1% din cifra de afaceri) şi limitarea la 20% a veniturilor obţinute din consultanţă şi management. În plus, având în vedere că autorităţile au constatat că mulţi investitori îşi fragmentau activităţile desfăşurate pentru a beneficia de regimul fiscal mai favorabil, în proiect se propune ca un acţionar/asociat să nu poată deţine mai mult de trei societăţi eligibile să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor. Limitarea sferei de aplicare a acestui regim fiscal este asumată de România şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi este necesară inclusiv în perspectiva introducerii impozitului minim pe profit la nivel global în statele europene şi, implicit, în România. În ţara noastră, impozitul pe profit este de 16%, însă, în prezent, majoritatea companiilor intră în categoria microîntreprinderilor şi sunt impozitate ca atare. Astfel, în momentul în care se va introduce impozitul minim pe profit la nivel global de 15%, conform acordului internaţional încheiat la nivelul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), ţara noastră ar avea de pierdut, dacă nu ia măsuri pentru a include mai multe companii în sfera impozitului pe profit.
O altă propunere importantă din sfera impozitelor directe este cea referitoare la majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care urmăreşte, printre altele, să descurajeze utilizarea veniturile din dividende de către anumite societăţi pentru remunerarea angajaţilor. Însă, pentru a avea efectul scontat, o astfel de măsură ar trebui însoţită de diminuarea taxelor pe muncă, care sunt necompetitive în ţara noastră.
În plus, proiectul mai prevede eliminarea impozitul specific, aplicabil în domeniul HoReCa, începând cu data de 1 august 2022, iar entităţile supuse anterior acestui impozit vor fi taxate cu 1% pe cifra de afaceri (similar microîntreprinderilor).
