Adrian Vascu, senior partner Veridio: Hai să vedem ce este cu modificarea impozitului pe clădiri

 Ce se modifică în noua propunere aflată începând cu 4 iulie 2022 în dezbatere publică:

1. Cotele de impozitare minime s-au modificat după cum urmează: de la 0,08% la 0,1% şi de la 0,2% la 1%
2. Valoarea impozabilă cu care se înmulţesc aceste cote pentru a rezulta impozitul va fi preluată din studiile de piaţă administrate de notari.
3. Primăriile vor completa câte o notificare pentru fiecare contribuabil din România, în care vor introduce valoarea impozabilă şi impozitul. Cine nu reacţionează este de acord tacit. Cine va reacţiona nu se ştie încă ce se va întâmpla.
4. S-a eliminat posbilitatea să existe cote de impozitare diferite pentru acelaşi tip de utilizare (rezidenţială sau nerezidenţială) în funcţie de cine este proprietarul (persoană fizică sau juridică).
5. În cazul utilizării mixte cu peste 50 la sută din suprafaţa spaţiului se va considera clădirea ori rezidenţială ori nerezidenţială, în funcţie de dovezile aduse de contribuabil.
6. Primul termenul de plată a impozitului pentru anul 2023 s-a mutat de la 31 martie la 30 iunie.

Ce nu se modifică:

1. Terenul se impozitează în continuare separat de clădire, cu excepţia terenului pe care aceasta este construită.
2. Tipul valorii estimate nu are cum să se apropie de “valoarea de piaţă” aşa cum ne-am asumat prin PNRR.

Să analizăm, aşadar, în termeni cât mai simpli:

1. Trimiterea la studiile de piaţă administrate de notarii publici se referă la studiile de piaţă plătite de aceştia.
2. Ce nu ştiu iniţiatorii actului normativ propus este cum se realizează aceste studii. Eu cred că o datorie importantă a notarilor ar trebui să fie nu administrarea acestor studii, cât furnizarea informaţiilor de piaţă pe care le deţin, pentru realizarea acestora.
3. Aş vrea să lămurim puţin şi afirmaţia şi mirarea unora: ce se schimbă acum, având în vedere că grilele notarilor au fost realizate şi până acum tot de către evaluatori? Aşadar, aceste grile, definite în Codul fiscal începând cu anul 2016 ca Studii de piaţă, nu aveau nicio trimitere la cine le face şi pe ce bază le întocmeşte. Şi bineînţeles niciun corespondent în legislaţia evaluării. Faptul că unii evaluatori şi-au asumat acest lucru, a fost decizia personală, şi mulţi dintre ei au scris în ipotezele din studii că nu au respectat standardele de evaluare. Pentru grilele de anul viitor a apărut o modificare importantă. În decembrie 2021 s-a modificat Codul fiscal, fără consultarea ANEVAR, şi s-a trasat sarcina evaluatorilor autorizaţi de a întocmi aceste studii de piaţă. Aşadar, până la data elaborarii lor, va apărea un ghid de evaluare, despre care ANEVAR a anunţat deja că nu va include nicio estimare a valorii, ci doar valori minime consemnate pe piaţă în anul anterior. Punctele de vedere anterior transmise de către ANEVAR privind utilizarea limitată a acestor studii au fost puse la dispoziţia utilizatorilor acestor grile şi există luări de poziţii aflate atât pe www.anevar.ro, cât şi în Revista Valoarea,

 » Citește în continuare articolul