Rezultate sondaj: Ce cred românii despre rezultatul la alegeri al candidaților care sunt pro LGBT+
Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT+ (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), a publicat rezultatele barometrului de opinie asupra comunității LGBT+ din România.
Anul acesta, MozaiQ a desfășurat o cercetare cantitativă și calitativă privind opinia societății generale asupra comunității LGBT+ din România. Cercetarea a avut 1110 respondenți în studiul cantitativ și 36 de participanți la focus grupuri.
Principalele concluzii ale studiului prezintă o imagine nuanțată a felului în care persoanele LGBT+ sunt percepute de către populația generală. Pe de-o parte, nivelul de susținere față de căsătoriile (28%) și parteneriatele civile (31%) între persoanele de același sex se încadrează într-un trend ascendent odată cu trecerea timpului. Distanțele sociale dintre populația generală și comunitățile LGBT+ se diminuează pe măsură ce gradul de vizibilitate (media și personală) a persoanelor LGBT+ crește.
Acceptarea față de persoanele LGBT+ este din ce în ce mai mare, în special în ceea ce privește relațiile de familie (copil-părinte). În același timp, circulă încă stereotipuri puternic înrădăcinate despre persoanele LGBT+, capabile să modeleze opinia românilor în raport cu această categorie, cu atât mai mult cu cât se simte o lipsă acută de informare și informațielegată de persoanele cu identități non-normative. Tendința generală a respondenților este aceea de a încerca să îți explice o realitate socială cu care nu (știu că) interacționează făcând apel la argumente specifice discursul anti-gender, în lipsa altor discursuri mai vizibile în spațiul public.
Există o parte semnificativă a populației care conturează un segment numit movable middle, persoane care nu au opinii pro sau contra LGBT+ foarte puternice, dar care prezintă cel mai mare potențial de a fi activate în favoarea demersurilor LGBT+. Factorii care contribuie cel mai mult la creșterea acestui potențial în rândul respondenților sunt măsura în care aceștia sunt familiari cu termeni și/ sau persoane LGBT+ (din media sau din viața reală), distanța socială pe care o plasează între ei și persoanele LGBT+, genul, vârsta, mediul de rezidență și nivelul educațional.
Acest studiu aduce în atenția celor interesați o imagine actuală a felului în care societatea românească se raportează la persoanele LGBT+. Atât prezentarea datelor colectate în cadrul acestui studiu, cât și baza de date (publică) aferentă. Barometrului adaugă conținut unui subiect sub-cercetat în România, dar necesar unei societăți bazată pe egalitate, democrație și drepturi egale.
Rezultatele Barometrului ar putea părea, la o primă vedere, parțial dezamăgitoare pentru comunitatea LGBT+ din România și pentru diverși actori din zona societății civile sau sferei politice, însă ele reprezintă o realitate a societății românești, iar felul în care românii percep subiectele LGBT+ reprezintă un punct de pornire în activismul pe care îl practicăm. În același timp, nu avem cum să ignorăm că homosexualitatea a fost incriminată până în anul 2001 în România, fapt ce afectează atitudinile sociale față de subiectul LGBT+. Mai mult, influența unor actori precum Biserica Ortodoxă Română are la rândul său un efect asupra felului în care românii se raportează la persoanele LGBT+. Nu în ultimul rând, trebuie să subliniem și faptul că expunerea la subiectul LGBT+,
