România în Schengen, semnal de unitate şi solidaritate. Iohannis, la Granada, a pledat pentru o Uniune fără fragmentări
Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, vineri, faptul că extinderea spaţiului Schengen, prin finalizarea procesului de aderare a României cât mai curând, „va transmite un semnal puternic cu privire la unitatea şi solidaritatea de acţiune europeană”.
Cu această ocazie, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE au lansat procesul de reflecţie cu privire la conţinutul viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene. În acest cadru, a fost abordată şi chestiunea extinderii Uniunii şi a pregătirii sale pentru primirea de noi membri.
În legătură cu adoptarea noii Agende Strategice, preşedintele Iohannis a arătat că obiectivul urmărit trebuie să fie o Uniune mai puternică, mai unită, mai rezilientă şi mai competitivă la nivel global, războiul declanşat de Rusia funcţionând deja drept catalizator pentru a acţiona, în continuare, pentru reducerea dependenţelor strategice şi consolidarea Uniunii pentru a obţine rezultate concrete pentru cetăţeni, arată Administraţia Prezidenţială.
Iohannis a indicat că, în paralel cu exerciţiul de conturare a viitoarei Agende Strategice a UE, este necesar să fie finalizate dosarele importante aflate în curs, precum adoptarea reformei pieţei energetice până la sfârşitul anului 2023, ajungerea la un acord cu Parlamentul European privind migraţia şi realizarea unui acord politic la nivelul Consiliului European din decembrie 2023 privind revizuirea, la jumătatea perioadei, a Cadrului Financiar Multianual, arată Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului a pledat pentru o Uniune „fără fragmentări, cu o coeziune internă sporită şi încredere între statele membre” şi a subliniat că orice proces de reformă pentru gestionarea eficientă a extinderii trebuie să aibă loc în paralel cu extinderea şi nu subsecvent acesteia.
El a reiterat faptul că extinderea a fost şi este „una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii, statele candidate meritând o decizie care să marcheze progresul lărgirii Uniunii, care obţine beneficii certe în urma lărgirii şi devine mai puternică”.
Klaus Iohannis a insistat pe faptul că agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a reconfirmat necesitatea ca UE să îşi consolideze pregătirea şi capacităţile de Apărare, în cooperare şi deplină complementaritate cu Alianţa Nord-Atlantică şi a reconfirmat, de asemenea, sprijinul ferm pentru Ucraina în faţa agresiunii Federaţiei Ruse, pentru atât timp cât va fi necesar.
În context, preşedintele a făcut referire la implementarea rapidă a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii comune (EDIRPA), precum şi a Actului de sprijinire a producţiei de muniţie (ASAP) în vederea dezvoltării unei baze tehnologice şi industriale de apărare europene echilibrate pe teritoriul întregii Uniuni.
În cadrul dezbaterilor privind migraţia, Klaus Iohannis a evocat necesitatea unor măsuri urgente pentru a sprijini atât Italia, având în vedere situaţia recentă din Lampedusa, cât şi partenerii externi în gestionarea migraţiei, în primul rând prin implementarea măsurilor deja agreate pe dimensiunea externă, dar şi prin finalizarea Pactului privind migraţia şi azilul pe dimensiunea internă.
Cu acest prilej, preşedintele a subliniat abordarea constructivă a ţării noastre şi eforturile concrete depuse pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii.
La finalul reuniunii, a fost adoptată o Declaraţie comună,
