Opinie Liviu Voinea, profesor ASE. De ce este necesar acest pachet fiscal: Nu putem avea taxe ca în Est şi cheltuieli ca în Vest, nu putem avea inechităţi flagrante în sistemul fiscal – în care diferite grupuri şi categorii socio-profesionale să plătească puţin sau deloc, iar cetăţeanul cinstit şi firmele corecte să plătească tot
Subiectul fierbinte al acestei perioade este pachetul de masuri fiscal-bugetare pregatit de Guvern si care va fi supus votului in Parlament, in contextul in care avem o problema presanta: Romania se afla in procedura de deficit bugetar excesiv, deschisa in anul 2020, iar Comisia Europeana ne solicita reincadrarea in tinta de deficit, sub sanctiunea stoparii fondurilor europene.
Pentru aducere aminte, Romania a mai fost o data in procedura de deficit bugetar excesiv, declansata in anul 2009 – procedura din care a iesit in anul 2013, in timpul mandatului meu de Ministru Delegat pentru Buget. Tot atunci, Romania a atins tinta de deficit structural si a primit ratingul recomandat pentru investitii din partea Standard & Poor’s, iesind astfel din categoria de “junk” in care statusem o vreme indelungata. Am spus-o la vremea aceea, si o repet acum: nu putem avea taxe ca in Est si cheltuieli ca in Vest. Si mai ales nu putem avea inechitati flagrante in sistemul fiscal – in care diferite grupuri si categorii socio-profesionale sa plateasca putin sau deloc, iar cetateanul obisnuit si firmele corecte sa plateasca tot.
In UE, Romania are cea mai mica rata a impozitului pe venit, penultimele venituri fiscale, si una dintre cele mai ridicate inegalitati a veniturilor. Avem de asemenea un deficit urias de investii in infrastructura, una dintre cele mai mari rate de crestere a datoriei publice, si al doilea cel mai mare deficit extern (de cont curent). Plecand de la aceste realitati, sunt trei motive pentru care un pachet de consolidare fiscala este necesar.
Primul – angajamentele asumate de Romania, in vederea iesirii din procedura de deficit bugetar excesiv si pentru evitarea unor penalitati in accesarea fondurilor europene legate de neindeplinirea acestor angajamente. Tinta de deficit de 4.4% din PIB anul acesta si 2,9% in 2024 nu pare sa poata fi atinsa – situatie in care Romania trebuie cel putin sa demonstreze vointa politica de a reduce deficitul in mod sustenabil printr-un pachet de masuri in directia recomandarilor de tara ale Comisiei Europene. Codul Fiscal prevede deja, la art.4, alin (4), ca de la obligatia respectarii unui termen de minim 6 luni pentru modificarile fiscale “fac exceptie modificarile care decurg din angajamentele internationale ale Romaniei”. Or, Romania si-a asumat astfel de angajamente in cadrul procedurii de deficit bugetar excesiv.
Al doilea – si daca nu eram in aceasta procedura, deficitul bugetar prea mare pune presiune pe necesarul de finantare, care anul acesta a depasit 30 de miliarde de euro. Necesarul de finantare al tarii este mare, mai ales in conditiile dobanzilor ridicate, din doua cauze: deficitul bugetar din prezent si datoria publica acumulata pana acum (care la randul sau provine din finantarea deficitului in anii trecuti) si care aproape s-a dublat fata de perioada pre-pandemica. La datoria acumulata nu putem umbla – putem doar sa incercam extinderea maturitatilor, astfel incat riscul de refinantare sa scada. In schimb, se poate ajusta mai rapid deficitul bugetar. In contextul razboiului ilegal al Rusiei impotriva Ucrainei,
