Pe vremea pandemiei, o mare parte a poporului era revoltată de măsurile de protecție și restricții. De ce se bagă statul în libertatea mea și viața mea? Nu sunt eu în măsură să-mi port de grijă? Acum, mulți dintre aceiași campioni ai libertății cer statului să intervină în economia de piață, nu cu masca, ci de-a dreptul cu bâta, împotriva noului dușman – profitul.
Politicienii au prins trendul și populist, aproape indiferent de culoarea politică, cântă în strună poporului nemulțumit. Cea mai mare parte a presei la fel. Dar niciunii nu par a înțelege mare lucru din ce vor și cer.
Așadar, ce soluții au fost avansate pentru scăderea prețului carburanților și la ce s-a ajuns?
1.Scăderea accizei și/sau TVA. Pentru a fi pusă în practică era nevoie de o negociere cu CE, ceea ce în condițiile deficitului bugetar al României ar putea fi o problemă majoră.
Care ar fi impactul bugetar? Cât timp nu exista acest calcul, iar susținătorii soluției nu îl au sau nu îl spun, e foarte greu de spus dacă e o variantă fezabilă sau nu.
E adevărat că oricare fi impactul bugetar, guvernul, dacă e bine intenționat și eficient, va tăia de unde chiar e de tăiat și economisit. Adică de la uriașul aparat bugetar în mare măsură clientelar și inutil. Nu e cazul. Nu a existat vreun guvern cu un număr mai mare de secretari și subsecretari de stat.
A doua întrebare este dacă ar exista vreo garanție că prețul odată diminuat prin reducerea de fiscalitate nu va reveni în scurt timp la nivelul de acum și chiar mai sus. În Germania, spre exemplu, după scăderea taxelor, motorina a luat-o din nou în sus.
Adică riscul ar fi ca până la urmă să nu rămânem decât cu gaura de la buget, în condițiile în care cererea e foarte mare și ea împinge prețul în sus.
Aici ar fi interesantă și o discuție despre banii cu care se cumpără carburanți într-o mare veselie și dacă nu cumva explicația sunt banii negri.
Numai în comunism există speculă și preț nejustificat în raport cu un mercurial. Și ce viabilitate economică a avut comunismul am văzut.
În economia de piață există cerere și ofertă, mecanisme de piață reglate de regulile concurenței corecte. Cât timp ele sunt respectate, prețul este acela pe care piața îl suportă.
Și nu am văzut pe nimeni protestând că în pandemie litrul de carburanți era la jumătate din ce plătim acum, tocmai pentru că cererea era prăbușită. Atunci mecanismele de piață erau bune.
2.Plafonarea prețului presupune ca diferența până la prețul pieței să fie plătită de stat.
De unde are statul bani? De la contribuabili prin diferite taxe și impozite sau din împrumuturi care apoi sunt plătite cu bani de contribuabili sau din alte împrumuturi plătite cu bani de la contribuabili și tot așa până la faliment.
Ca să poată să plătească ceva,
