De la începutul pandemiei, odată cu decizia președintelui Klaus Iohannis de a impune starea de urgență pentru o perioadă de două luni, s-a declanșat un proces de militarizare a statului care a culminat cu noile proiecte de legi ale siguranței naționale.
Din păcate, războiul din Ucraina a accelerat acest proces, iar acum, în opinia mea, nu mai există niciun fel de control civil al societății asupra serviciilor de informații.
Să ne amintim că PSD, în 2016, a avut un program politic de distrugere a sistemului juridic și de aplicare a legii pentru a le putea controla și pentru ca Liviu Dragnea, liderul social-democraților de atunci, judecat în mai multe dosare de corupție, să scape de închisoare.
Atunci societatea civilă a reacționat și a protestat doi ani pentru ca România să nu devină un stat iliberal, condus de un lider autoritar corupt, cum era Liviu Dragnea.
Din păcate, după ce a scăpat de presiunea politică a PSD, Klaus Iohannis și-a consolidat puterea și a preluat controlul instituțiilor.
Cineva, știm noi cine
Publicarea de către G4Media a unor documente ce conțin propuneri legislative pentru o reformă a agențiilor de informații a reprezentat un moment de criză al noului concept de “stat militarizat” cu intenții bune, de a salva oamenii de pandemie, de a-i apăra de ruși și de criza economică.
“Acum ne aflăm în faza în care avem primul draft. Acesta nu este destinat publicului larg, este un prim draft care urmează să fie analizat de Guvern, de CSAT, pe urmă de Parlament”, a declarat Klaus Iohannis, într-o conferință de presă din data de 7 iunie.
“Cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că avem doar un prim draft. Aceste legi vor intra în discuția Guvernului, vor fi dezbătute, vor intra în CSAT, vor fi dezbătute, vor fi modificate”, a mai adăugat președintele României.
Remarca despre cine a oferit presei “drafturile” e ciudată și nepotrivită, dar arată o iritare a șefului statului care poate fi explicată prin faptul că strategia de a le adopta a fost devoalată, iar întregul proces de modificare a legilor siguranței naționale a fost compromis.
Reacția domnului Iohannis mai sugerează că persoanele care au transmis documentele au legături puternice cu agențiile de informații și au capacitatea de a continua să transfere date care pun în dificultate actuala putere din România.
În opinia mea, reacțiile SIE (Serviciul de Informații Externe) și SRI (Serviciul Român de Informații) la această “scurgere” a drafturilor cu legile siguranței arată gravitatea întâmplării și efectele produse.
Prejudecăți naționale despre agențiile de informații
În România, mulți oameni cred că țara e condusă de serviciile secrete. E adevărat, acestea au o mare influență în societate, dar în niciun caz nu au capacitatea s-o conducă, cel mult unii dintre angajați profită de pe urma informațiilor pe care le dețin și se îmbogățesc sau ajută interesat un actor politic sau economic în detrimentul altuia.
