Mircea Bozga, PwC: Inteligenţa Artificială va aduce o creştere cu 14% a economiei globale până în 2030. Cum pot capitaliza companiile beneficiile AI, cu riscuri minime?
Tehnologiile bazate pe inteligenţă artificială (AI) ar putea genera o creştere economică globală de 14% (15,7 trilioane de dolari) până în 2030, potrivit unui studiu realizat de PwC, ca urmare a creşterii productivităţii din automatizarea proceselor. De la asistenţii personali ai telefoanelor mobile la tot ce înseamnă personalizare în interacţiunile comerciale şi detectarea fraudelor şi de la automatizarea unor procese şi activităţi la strategii de lansare pe piaţă a noilor produse, AI va atinge aproape fiecare aspect al vieţii noastre.
Şi dacă în prezent, inteligenţa artificială automatizează sarcini care necesită şi implicare umană, cercetătorii şi companiile de tehnologie din întreaga lume se străduiesc să obţină o inteligenţă artificială autonomă, care să nu necesite intervenţia umană pentru a lua decizii extrem de complexe. Acest lucru va însemna noi modele de afaceri, fie că este vorba de servicii financiare, sănătate, energie, industrie sau media şi divertisment.
Însă, odată cu numeroasele beneficii descrise deja de literatura de specialitate, adoptarea inteligenţei artificiale generative aduce atât riscuri la nivel de utilizare a aplicaţiilor software – cum ar fi riscul de operare (de exemplu erori, operare instabilă), de securitate (fraudă, atacuri cibernetice), riscuri legate de controlul acesteia (lipsa supravegherii umane, lipsa responsabilităţii clare) – cât şi la nivel de organizaţie/societale – riscul afacerii (reputaţie, performanţă financiară, juridic şi conformitate, încălcarea drepturilor intelectuale), risc economic (pierderea locurilor de muncă, polarizare) sau riscul societal în sine (manipulare şi dezinformare, supraveghere şi acte de război)
Modul în care vom evalua credibilitatea informaţiilor din jurul nostru se va schimba şi la fel şi modul în care vom lua deciziile – imaginile false, informaţiile eronate sau inexacte, încălcarea drepturilor de autor, sau modurile în care vor fi colectate datele confidenţiale sau cu caracter personal vor fi mai multe şi mai complexe decât cele cu care suntem obişnuiţi astăzi. În acelaşi timp, viteza luării deciziilor, sprijinită de digitalizare şi îmbunătăţirea structurilor de date, va creşte semnificativ.
Se dezvoltă mai multe reglementări în domeniu
În prezent cea mai cunoscută reglementare în vigoare, care vizează şi partea de AI este Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR), care stabileşte însă doar modul de colectare, stocare, procesare şi transfer al datelor cu caracter personal. Pentru sectorul financiar, se mai adaugă alte două, respectiv cerinţele Băncii Centrale Europene, care impun entităţilor supravegheate să pună în aplicare măsuri eficiente de gestionare a riscurilor în ceea ce priveşte terţii şi DORA, care vizează asigurarea rezilienţei operaţionale şi securitatea cibernetică în sectorul financiar european pentru a fi capabil să reziste în cazul unor perturbări operaţionale grave.
În 2024, este aşteptat actul UE privind inteligenţa artificială, care va reglementa dezvoltarea şi implementarea inteligenţei artificiale în UE. Astfel, furnizorii de inteligenţă artificială trebuie să evalueze şi să atenueze riscurile, să respecte cerinţele de proiectare, de informare şi de mediu şi să se înregistreze în baza de date a UE. Inteligenţa artificială utilizată în furnizarea de servicii financiare va fi clasificată ca fiind de risc ridicat.
Iar la stadiul de propunere se află Directiva privind răspunderea civilă (AILD).
