Războiul din Ucraina a ajuns în faza pe care Vladimir Putin și-a propus-o, probabil, după ce a ratat planul inițial, de cucerire fulger. Suntem într-un război de uzură cu potențial incomparabil mai mic de a mai emoționa opinia publică.
Șocul invaziei, apoi, cel al atrocităților descoprite lângă Kiev au creat o stare de spirit specială, care a favorizat impunerea de sancțiuni Moscovei cu prețul lor inclus pentru Occident. Dar probabil ultimele știri cu potențial emoțional au fost cele despre rezistența batalionului Azov.
Războiul de uzură, cu hărți pline de săgeți și declarații nervoase ale lui Volodimir Zelenski, nu mai are tracțiune în opinia publică. Cu atât mai mult cu cât țările europene resimt cu intensități diferite, dar resimt toate, efectele economice majore ale războiului. Ele nu au cum să se atenueze. Dimpotrivă.
Criza alimentară va lovi peste tot, fie cu foamete prin Africa, fie cu prețuri mari în Europa.
Vom vedea în ce măsură va fi Europa capabilă ca până la iarnă să găsească soluții viabile și suportabile pentru încălzire. Scumpirea galopantă a carburanților nu este doar efectul scumpirii barilului. Au mai fost asemenea pusee ale petrolului brut, în diferite contexte de criză, fără ca la pompă să ajungem la asemenea prețuri.
Unele țări încearcă să atenueze șocul, dar nu se poate la infinit, pentru că pe de-o parte e greu să ai asemenea resurse, pe de altă parte, e periculos să începi să distorsionezi mecanismele pieței libere.
România, spre exemplu, trece printr-o criză majoră, provocată de greșeli grave de guvernare de la Dragnea până azi, adică un fond vulnerabil, peste care au venit efectele războiului. Scumpirile sunt teribile, iar până la iarnă ar putea deveni insuportabile și pentru că Guvernul nu face decât să pună paie populiste pe foc.
Efectul se vede într-o cercetare a Consiliului European pentru Relații Externe care arată ce așteptări au popoarele europene în privința finalului acestui conflict: „pace” sau „dreptate”?
Au participat Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia. 35% dintre respondenți vor pace, iar 22% vor dreptate. 20% sunt oscilanți.
Susținătorii păcii consideră că guvernele naționale se ocupă prea mult de măsurile împotriva Rusiei și prea puțin de inflație și criza nivelului de trai.
Asta chiar dacă o majoritate fără dubiu învinovățește Rusia pentru război. Cămașa e întotdeauna mai aproape decât paltonul.
Cei mai doritori de pace sunt italienii 52%, dependenți în mare măsură de energia rusească. Întâmplător sau nu, Putin a anunțat reducerea livrărilor de gaze cu 15% tocmai către Italia. Urmează Germania – 49%, România -42% și Franța 41%.
Cei mai doritori de dreptate sunt polonezii, popor într-o relație istorică foarte dură cu Rusia.
În România nu numai că tabăra pro-pace este mare, dar avem si cel mai scăzut procent de susținere a eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni. După emoția primelor zile, această schimbare ne arată efectul crizei,
