Piaţa a depăşit şocul creşterii ucigătoare a dobânzilor lei, şi odată ce dobânzile s-au stabilizat şi nu mai cresc, românii au revenit în bănci să ia credite ipotecare/imobiliare chiar cu dobânzile aşa mari, mai ales că salariile au redevenit pozitive. Dacă credeţi că dobânzile sunt mari la noi, uitaţi-vă la cât a crescut mortgage-ul din SUA
1. După creşterea ucigătoare şi total neaşteptată a dobânzilor la lei – în octombrie 2022 ROBOR a ajuns chiar la 8,2%, de trei ori mai mult faţă de începutul anului – din cauza exploziei inflaţiei (16,4% în 2022), ceea ce a dus la apariţia unei crize şi scăderea dintr-o dată a puterii de cumpărare, românii au dat doi paşi înapoi în privinţa achiziţiei unui credit ipotecar/imobiliar. Aşa se face că, începând din toamna anului trecut, piaţa s-a blocat, iar tranzacţiile au scăzut. Cele care s-au realizat au fost făcute mai mult cu cash decât prin finanţare bancară.
Pentru că piaţa are o anumită întârziere din cauza modului cum se anunţă IRCC-ul – dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare/imobiliare viitoare -, creşterea dobânzilor şi implicit a ratelor la bancă, care s-au majorat cu 60% într-un an, s-a văzut spre finalul anului trecut şi începutul acestui an.
În T1, cu un IRCC de aproape 6%, creditele ipotecare/imobiliare acordate de bănci au scăzut cu 3% faţă de T1 2022.
După anii foarte buni anteriori, când creditele ipotecare au atins maxim istoric datorită dobânzilor foarte mici (cine îşi mai aminteşte că la un moment dat IRCC-ul a fost de 1,08%?), băncile s-au trezit că cererea de credite ipotecare/imobiliare a scăzut dintr-odată chiar şi cu 50%, dacă nu chiar mai mult, cel puţin la nivel de intenţie de achiziţie.
Dar, odată ce dobânzile s-au stabilizat iar ROBOR-ul a scăzut de la 8,2% la 6,4%, începând cu T2, băncile au început să iasă cu oferte promoţionale de credite ipotecare/imobiliare pentru a readuce cererea.
Aşa se face că băncile au venit cu oferte, cu rate fixe de dobândă pe o perioadă de 3-5 ani, cu o dobândă de 5,7-5,9%, sub IRCC, care s-a instalat la 5,9%. După această perioadă de dobândă fixă, dobânda variabilă este IRCC plus o marjă cuprinsă între 2-3%, peste IRCC, în funcţie de bancă, ceea ce înseamnă o dobândă de 8-9%. Cu totul, DAE ajunge în jur de 9% sau puţin peste 9%.
Aşa se face că în T2 soldul de credite ipotecare/imobiliare noi a crescut cu 18% faţă de T2/2022. Deci, de la un minus de 3% în T1, în T2 s-a ajuns la o creştere de 18%.
Creditele noi includ atât refinanţările, cât şi împrumuturile noi efective.
Dobânda la creditele ipotecare/imobiliare cu rate fixe în primii ani a ajuns chiar sub dobânda de referinţă a BNR, care este de 7%. Dobânda este chiar sub dobânda oferită de BNR băncilor la depozite, care este de 6%.
Deci băncile au o dobândă fixă la creditele ipotecare/imobiliare sub 6%, adică sub cât le oferă BNR ca să le ţină banii. Mai mult decât atât, sunt bănci care oferă la depozite 7% şi peste 7%, iar la creditele ipotecare/imobiliare oferă o dobândă fixă în jur de 6%.
Datele statistice din T2 privind creditarea ipotecară/imobiliară arată că piaţa de creditare a început să-şi revină, iar românii au depăşit şocul creşterii dobânzilor la lei şi încep să se obişnuiască cu noile niveluri de dobândă.
