„Communism Reloaded”?
Într-o epocă definită de conectivitate şi inovaţie, de creşterea exponenţială a impactului inteligenţei artificiale, modelele socioeconomice tradiţionale sunt în curs de reevaluare. De mai bine de zece ani s-a consolidat conceptul de economie de partajare sau economia colaborativă (sharing economy, peer-to-peer platforms etc.) care a evoluat în timp. Aceasta a apărut dintr-o combinaţie de factori sociali, economici şi tehnologici. Cu toate acestea, anumite persoane şi platforme au jucat roluri semnificative în popularizarea şi modelarea conceptului. Cu toate că multe din aceste platforme au azi un rol comercial şi o evaluare de zeci sau sute de mii de milioane de dolari, multe din ele au luat naştere dintr-un spirit pur de ajutor reciproc nemonetizat (de la Spotify şi până la Elon Musk care a părăsit Open AI în momentul când aceasta s-a orientat spre comercializare imediată şi a renunţat a fi un sistem deschis-opensource).
Aceşti inovatori timpurii şi platformele lor au contribuit la catalizarea creşterii economiei de partajare, inspirând o gamă largă de industrii care facilitează consumul colaborativ şi accesul deschis la resurse. Ca urmare, economia de partajare a evoluat într-un concept cu multiple faţete care continuă să modeleze modul în care oamenii au acces la bunuri şi servicii.
Pe de altă parte, teoria inovaţiei a lui Schumpeter este încă discutată pe larg şi relevantă în domeniul economiei şi al studiilor de inovare. Teoria lui Schumpeter, denumită adesea „Teoria inovaţiei în antreprenoriat” sau „Distrugerea creativă”, spune că inovarea este o forţă motrice a creşterii şi dezvoltării economice şi nu se referă doar la îmbunătăţiri incrementale, ci poate duce la crearea unor produse, procese sau modele de afaceri complet noi. El a numit acest proces „distrugere creativă”, în care noile inovaţii perturbă şi înlocuiesc industriile şi structurile economice existente. Aşadar, nu trebuie să ne facem probleme dacă dispar joburi, deoarece acestea vor fi înlocuite de altele. Oare?
Viteza cu care dispar şi vor dispărea meserii, în special, prin implementarea din ce în ce mai intensă a inteligenţei artificiale pare să fie mai mare decât viteza de apariţie a noilor joburi. În plus, pandemia a fost un fenomen care a accelerat enorm reaşezarea multor valori în paralel cu ieşirea din piaţa muncii a generaţiei „baby boomer” şi apariţia unei generaţii care nu consideră echitatea, protecţia mediului înconjurător, egalitatea, incluziunea socială ca valori de tip „politicallycorrect”. Se pare că, în mare parte, această nouă generaţie s-a născut cu astfel de valori care îi par absolut normale pentru lumea în care doreşte să trăiască. Această generaţie nu a trăit sub naţional – comunismul ceauşist şi nu e influenţată de repulsia pe care o are generaţia mea (sau o parte a ei) faţă de colectivism. Din contră, ea consideră (în mare parte) că egalitatea, partajul, protecţia mediului înconjurător sunt valori fundamentale ale lumii de mâine.
În iunie 2016, Elveţia a organizat un referendum pentru a decide dacă să introducă un venit de bază universal garantat pentru toţi cetăţenii,