Opinie Tănase Stamule, economist: Atacul la multinaţionale şi analfabetismul economic
Observ în ultimele zile tot felul de liste care circulă pe internet şi unde se explică faptul că marile companii din România nu plătesc taxe şi că nu sunt corecte faţă de statul român. Lista este făcuta fără o coerenţă logică şi cu un vădit interes de a argumenta supraimpozitarea marilor companii cu o taxă pe cifra de afaceri. Fără să vreau să intru în detalii despre fiecare companie aş vrea să explic situaţia în patru sectoare de business care a dus la profituri foarte mici în ultimii ani şi de ce acel tabel este manipulator şi înşelător.
1. În zona distribuitorilor de energie, 2022 a fost un un foarte greu. Statul a impus plafonarea preţurilor iar ANRE a făcut foarte greu şi cu mare întârziere plăţile pe diferenţele de cost. Cu excepţia Hidroelectrica, beneficiar al faptul că este şi producător şi distribuitor, toţi au fost nevoiţi să apeleze la linii uriaşe de credit pentru a putea să reziste în piaţă până la deconturile aprobate de ANRE. Spre deosebire de producătorii de energie care au avut un an 2022 foarte bun, cei din zona de distribuţie au fost aproape de faliment, astfel că, firme precum E-On, ENEL, Engie, etc nu aveau cum să aibă profit mare în 2022. Ar trebui să fim mulţumiţi că cele mai multe firme nu au făcut disponibilizări şi nu au luat decizia de retragere de pe piaţa românească.
2. Războiul din Ucraina şi politicile verzi ale Uniunii Europene au afectat masiv şi toată industria siderurgică, provocandu-i pierderi mari în 2022. Există o serie de factori care au dus la pierderi în 2022 iar aceştia sunt următorii : creşterea preţului certificatelor verzi a dus la un cost mult mai mare pentru companiile poluante din industrie, creşterea preţului energiei a crescut deasemenea costurile iar războiul din Ucraina împreună cu blocarea importurilor din Rusia şi din regiunea Doneţk a dus la schimbarea reţelelor de furnizori şi implicit creşterea uriaşă a costurilor. Deşi cererea de produse a fost mare, cele trei şocuri în costurile de funcţionare au generat deasemenea pierderi pentru industrie.
3. Multă lume atacă în mod constant băncile fără să înţeleagă felul în care acestea funcţionează. După criza din 2009-2011, Banca Naţională a obligat băncile să îşi facă provizioane foarte mari, tocmai pentru a preveni şocuri sistemice precum cele de acum 12 ani. Astfel, deşi în 2021 multe bănci au raportate profituri mari, dacă facem o medie intre 2012 şi 2022 vedem că profiturile medii au fost intre 1 şi 2% pe an. Pe lângă politica de provizioane avem şi o schimbare a structurii costurilor în bănci. S-au făcut investiţii masive în digitalizare, iar numărul specialiştilor în IT şi Data Science a crescut masiv, generând şi costuri suplimentare cu resursa umană. Datorită inflaţiei, se observă o creştere a profiturilor din sistemul bancar însă aceasta este una temporară care vă dispărea pe măsură ce inflaţia revine sub 3%.
4. Retailul este un alt sector economic foarte atacat de pseudo patrioţii economici.