Responsabilii politici ai represiunii de acum cinci ani lipsesc din dosarul întocmit de procurori și trimis ieri în judecată. Și nici Fantoma în Alb (foto) nu se află acolo.
Procurorii nu au putut sau nu au vrut să facă și conexiunile între violențele care au avut loc în Piața Victoriei și liderii politici care aveau acces la pârghiile instituțiilor de forță.
Pe 10 august 2018, protestul maraton început în Piața Victoriei în februarie 2017 la adresa guvernului PSD a fost reprimat cu brutalitate de forțele Ministerului de Interne.
Oamenii care se adunau acolo în fiecare seară erau pașnici, dar enervați de faptul că Guvernul și majoritatea social-democrată voiau să-l ajute pe Liviu Dragnea să scape de acuzațiile penale care-l amenințau cu închisoarea modificând legile în favoarea lui.
După un an și jumătate de proteste, Guvernul era aspru criticat nu doar în presa internațională, ci și în rapoartele Bruxelles-ului sau în declarațiile oficialilor americani, iar oficialii români erau tot mai izolați. De aceea, liderii puterii de la București au încercat permanent să decredibilizeze protestul, iar prim-ministrul de atunci a trimis chiar o scrisoare Comisiei Europene, în care scria că pe 10 august 2018 ar fi fost o încercare de lovitură de stat. O acuzație care s-a dovedit falsă, dar care a fost rostogolită de majoritatea liderilor PSD.
La un an de la reprimarea în forță a manifestanților a fost desecretizat Raportul privind intervenția în forță a Jandarmeriei, care arăta că ministrul Internelor, la acea dată, Carmen Dan, în concediu pe 10 august, a venit la biroul de la Ministerul de Interne și a preluat comanda operațiunilor și că toate informațiile despre ce se întâmpla în Piața Victoriei, inclusiv intervenția jandarmilor, erau comunicate liderului PSD, Liviu Dragnea.
Pare că totul era coordonat în așa fel încât protestatarii să fie destul de înspăimântați de ceea ce li se putea întâmpla, dacă se mai adunau în fața Guvernului cu pancartele și sloganurile lor.
Totuși, niciun responsabil politic nu se află pe lista celor trimiși în judecată de procurori. Dar după toate aventurile dosarului, șefii jandarmilor vor trebui să dea explicații în fața judecătorilor. Procurorii militari îi acuză pe cei 16 jandarmi din forțele de ordine trimiși în judecată de abuz în serviciu, fals și purtare abuzivă.
Dintre ei, 6 sunt colonei, majoritatea în rezervă, deci beneficiari ai pensiilor speciale. Lipsește din lista acuzaților și colonelul de jandarmi Cătălin Paraschiv, căruia i s-a spus Fantoma în alb sau Dirijorul: în timpul represiunii era îmbrăcat în costum alb și apare în filmări și fotografii dirijând atacul forțelor de ordine. Există suspiciuni că ar fi fost protejat.
Sunt inculpați colonelul Laurențiu Cazan, atunci director general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București (DGJMB), în prezent ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, acuzat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual; coloneii în rezervă Sebastian Cucoș și Cătălin Sindile, la data faptelor inspector general, respectiv prim-adjunct al inspectorului general la Jandarmeria Română,
