Opinie Noerr: Principiile în materia achiziţiilor publice în vederea obţinerii finanţărilor prin PNRR
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) este conceput aşa încât să asigure un echilibru optim între priorităţile Uniunii Europene şi necesităţile de dezvoltare ale României, reprezentând o oportunitate semnificativă pentru mediul privat de a beneficia de finanţare pentru dezvoltarea/consolidarea capacităţilor de producţie.
Caracterul eligibil al cheltuielilor efectuate pentru dezvoltarea proiectelor depinde însă de corectitudinea procedurilor de achiziţie elaborate şi organizate de beneficiarii privaţi.
În acest context, beneficiarii privaţi – care nu sunt autorităţi publice sau asimilate şi cărora nu li se aplică legislaţia achiziţiilor publice – trebuie să acorde o atenţie deosebită modului în care selectează partenerii cu care vor colabora pe proiecte finanţate prin PNRR, riscul în cazul unor achiziţii neconforme fiind acela de respingere a cheltuielilor de către autoritatea de management.
Probleme practice privind achiziţiei organizate de beneficiarii privaţi
Legislaţia şi îndrumările oficiale disponibile la acest moment nu conferă claritate cu privire la fiecare etapă pe care o procedură de achiziţie o implică, nici modalitatea în care ar trebui să se respecte principiile generale în materia achiziţiilor publice.
Astfel. în practică, au apărut multe controverse privind limita dintre procedurile de achiziţii organizate de beneficiarii privaţi si regulile generale în materia achiziţiilor publice clasice.
Fiind o materie de nişă, nu mulţi operatori economici beneficiază de politici interne de achiziţie, ci doar aceia care lucrează în general cu autorităţi contractante sau care au implementate prin regulamente interne reguli privind efectuarea achiziţiilor. În lipsa unor reglementări exprese, achiziţiile realizare de beneficiarii privaţi s-au bazat pe jurisprudenţă şi practici cutumiare.
În consecinţă, ne propunem să abordăm câteva probleme practice în legătură cu principiul transparenţei, principiu necesar a fi respectat de beneficiarii privaţi în achiziţiile pe care le realizează.
Principiul transparenţei reprezintă garanţia operatorilor economici interesaţi cu privire la corectitudinea organizării şi desfăşurării achiziţiei, precum şi respectarea egalităţii de tratament, nediscriminarea etc. Pentru respectarea acestui principiu, este necesar ca documentaţia de atribuire să nu cuprindă cerinţe restrictive şi să fie accesibilă tuturor operatorilor economici interesaţi de participarea la procedura de achiziţie (anunţul privind demararea achiziţiei, caietul de sarcini, etc.).
O problemă întâlnită în practică este legată de ofertele neclare sau incomplete care atrag de cele mai multe ori întârzierea finalizării achiziţiei, dar chiar şi descalificarea anumitor ofertanţi. Nu toţi ofertanţii respectă anumite standarde de redactare a ofertelor, astfel că beneficiarii privaţi sunt puşi în imposibilitate de a compara oferte, sau chiar nevoiţi să sancţioneze ofertanţii care nu au înţeles cerinţele proiectului cu descalificarea ofertei.
În antiteză cu problema menţionată mai sus este situaţia în care Caietul de sarcini este supraîncărcat de toate detaliile tehnice aferente proiectului, astfel încât contribuţia operatorilor economici participanţi să fie drastic redusă (de exemplu, indicarea specificaţiilor tehnice ale unui anumit tip de echipament conform fişei tehnice, sau includerea graficului de execuţie a lucrării direct în Caietul de sarcini).
Un caiet de sarcini mult prea detaliat poate pune in pericol veridicitatea achiziţiei, în situaţia în care în dosarul de achiziţie al Beneficiarului Privat se regăseşte o singură ofertă admisibilă,