Broșteni sub ape, Guvernul Ciolacu sub acuzare: un baraj nefuncțional și multe semne de întrebare
Inundațiile recente din zona Broșteni nu reprezintă un accident natural inevitabil, ci rezultatul unui lanț de erori, neglijențe și, foarte posibil, abuzuri administrative. Un baraj inaugurat cu fast de autorități în urmă cu nici patru luni, în prezența premierului Marcel Ciolacu, s-a dovedit inutil chiar la prima probă de stres: o serie de ploi moderate. Rezultatul? Case inundate, gospodării evacuate, comunități întregi în pericol.
Responsabilitatea nu poate fi pasată naturii. Într-un stat de drept funcțional, întrebările nu s-ar opri la „ce s-a întâmplat?”, ci ar merge firesc spre „cine răspunde?”.
Un baraj inutil, prezentat ca „soluție salvatoare”
Construcția barajului de la Broșteni a fost anunțată drept una dintre cele mai importante investiții în infrastructura hidrotehnică a regiunii. Autoritățile au dat asigurări că va proteja satele din aval de viituri și că va garanta siguranța cetățenilor. În realitate, barajul s-a fisurat la primul test hidrologic, într-un context meteorologic departe de a fi extrem. Această cedare rapidă ridică întrebări serioase privind calitatea lucrărilor, respectarea normelor tehnice și supravegherea executivă.
Faptele arată că nu avem de-a face cu un simplu eșec administrativ, ci cu posibile ilegalități în lanț.
Posibile fapte penale și un dosar care întârzie
Cazul de la Broșteni pare să bifeze toate elementele pentru o anchetă penală:
- Neglijență în serviciu, dacă autoritățile au recepționat o lucrare neconformă.
- Deturnare de fonduri sau delapidare, dacă sumele alocate au fost redirecționate sau risipite pe materiale sub standard.
- Fals intelectual și înșelăciune, dacă documentele oficiale au fost „aranjate” pentru a masca realitatea din teren.
- Punerea în pericol a vieții, dacă riscurile au fost cunoscute și ignorate.
Un baraj nu cedează „din senin” la o ploaie obișnuită. Un astfel de eșec indică un lanț de complicități, neglijențe și tăceri vinovate. Cine a construit, cine a verificat, cine a semnat recepția lucrării? Până în acest moment, nu există niciun anunț oficial privind o anchetă penală.
Unde este reacția instituțiilor judiciare?
Este de neînțeles tăcerea Parchetului și absența unor anchete din partea Direcției Naționale Anticorupție. Când o lucrare de infrastructură strategică eșuează la scurt timp după inaugurare, întrebările trebuie puse public și urgent:
- Cine sunt constructorii?
- Cum au fost atribuite contractele?
- Care este traseul banilor publici?
- Ce relații politice există între actorii implicați?
Tăcerea în fața acestor întrebări riscă să valideze o cultură a impunității deja adânc înrădăcinată.
Un sistem care se prăbușește odată cu zidurile sale
Broșteni nu este un caz izolat. Este încă un simptom al unui stat care preferă festivismul în locul rigoarei, inaugurările în locul inspecțiilor, imaginea în locul siguranței. O țară în care proiectele sunt „livrate” pe hârtie, dar cedarea lor în fața realității este doar o chestiune de timp.
Barajul de la Broșteni nu a fost dărâmat de ploaie. A fost distrus de corupție, incompetență și un sistem care ignoră cu bună știință riscurile – pentru că nu le suportă el, ci cetățeanul.
Dacă nici acum nu se deschide un dosar penal, România riscă să transmită un mesaj periculos: în această țară poți construi prost, poți pune vieți în pericol și poți risipi banii publici fără nicio consecință.
Asta nu mai e doar nepăsare. E o formă de crimă administrativă.
