Reforma educațională lansată de guvernul condus de Ilie Bolojan a stârnit proteste în rândul profesorilor din toată țara. Măsurile adoptate de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR sunt considerate excesive, iar tot mai multe cadre didactice anunță acțiuni de protest. Sindicatele avertizează că anul școlar ar putea începe cu greve și manifestații de amploare, dacă nu se renunță la planurile actuale.
Pe fondul unui climat social tensionat și al unei serii de reforme considerate abuzive, profesorii anunță proteste zilnice începând de săptămâna viitoare. Nemulțumirile sunt legate în principal de majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, o creștere ce depășește media europeană și este percepută ca o încărcare excesivă a personalului din învățământ. Această decizie vine în paralel cu planurile de comasare a mai multor unități școlare, ceea ce va conduce la aglomerarea claselor, reducerea numărului de posturi disponibile și, implicit, la scăderea calității actului educațional.
Profesorii reclamă și efectele indirecte ale acestor măsuri, precum dispariția a sute de ore din planurile de încadrare, afectând atât suplinitorii, cât și titularii care vor fi nevoiți să se deplaseze în alte unități pentru a-și completa norma. Reducerile de personal, mai ales în rândul directorilor de școli și grădinițe, care vor fi forțați să revină la catedră cu o normă de predare extinsă la 14 ore, au alimentat și mai mult tensiunile din sistem.
Sindicatele din educație au transmis că în luna septembrie va avea loc un miting de amploare în București, la care sunt așteptați peste 30.000 de profesori din toate colțurile țării. Totodată, dacă guvernul nu renunță la planurile actuale și nu deschide calea unui dialog real, liderii sindicali anunță declanșarea grevei generale începând chiar cu data de 8 septembrie, ceea ce ar bloca efectiv începerea noului an școlar.
Nemulțumirile cadrelor didactice nu se limitează doar la aspectele legate de reformă. Într-un context economic fragil, marcat de inflație și creșterea costurilor de trai, profesorii acuză guvernul că ignoră realitățile din școli și pune presiune excesivă pe un sistem deja fragilizat. Lipsa de consultare reală cu profesioniștii din educație, lipsa de transparență în luarea deciziilor și impunerea unor măsuri fără evaluarea impactului sunt alte motive invocate de angajații din sistemul de învățământ.
