Podul cu care premierul Nicolae Ciucă și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, se tot laudau în urmă cu un an de zile și care a costat 450 de milioane de euro, este acum închis pe jumătate. Circulația se desfășoară doar pe o singură bandă, din cauza asfaltului care s-a desprins și care amenință să se rupă complet. Problemele cu asfaltul au fost evidente încă de la bun început. Doar statul român ar putea contracta mereu cei mai slabi constructori. Ori asta, ori fiecare lucrare din România finanțată cu bani publici trebuie să includă și un parandărăt substanțial, obligând astfel constructorii să facă rabat de la calitate.
De la inaugurare triumfală la dezastru tehnic
Podul de la Brăila, un proiect de infrastructură vital pentru regiune, a fost inaugurat cu mare fast în urmă cu un an, autoritățile prezentându-l ca pe un simbol al progresului și modernizării. Acum, la doar câteva luni de la deschidere, starea deplorabilă a asfaltului ridică întrebări grave despre calitatea lucrărilor efectuate și despre modul în care sunt gestionate fondurile publice.
Probleme tehnice majore
De la început, asfaltul podului a dat semne de deteriorare, iar acum situația a ajuns într-un punct critic. Pe o lungime considerabilă, stratul de asfalt s-a desprins și riscă să se rupă complet, punând în pericol siguranța celor care tranzitează zona. Autoritățile au fost nevoite să restricționeze traficul, permițând circulația doar pe o singură bandă.
Cine este de vină?
Criticii susțin că problemele podului sunt rezultatul unor lucrări de mântuială și a unei supravegheri slabe din partea autorităților. În mod repetat, statul român a fost acuzat că alege cei mai slab cotați constructori, deseori în baza unor criterii discutabile. Corupția endemică și practicile de atribuire a contractelor publice sunt adesea menționate ca fiind cauza principală a acestor eșecuri.
Consecințele corupției
În România, fiecare proiect de infrastructură finanțat de stat pare să fie umbrit de suspiciuni de corupție și de deturnare a fondurilor. Constructorii sunt deseori obligați să aloce sume considerabile pentru mită, ceea ce duce la economii pe seama calității materialelor și a execuției lucrărilor. În cazul podului de la Brăila, aceste economii s-au transformat într-un coșmar logistic și un pericol pentru public.
Ce urmează?
Autoritățile promit că vor lua măsuri pentru remedierea situației, însă pentru locuitorii din zonă și pentru toți cei care folosesc acest pod, aceste promisiuni sună a gol. Este necesară o anchetă serioasă pentru a identifica și a trage la răspundere pe cei vinovați de această situație.
Podul de la Brăila, un simbol al ambițiilor de modernizare, s-a transformat într-un exemplu clasic al eșecurilor administrative și al corupției care afectează infrastructura din România. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să rezolve această problemă sau dacă aceasta va rămâne încă o pată pe obrazul administrației publice.
