În timp ce premierul Nicolae Ciucă și liderul PSD Marcel Ciolacu se ceartă pe tema alegerilor, românii resimt tot mai acut povara scumpirilor. Începând cu 1 iulie, prețul carburanților a crescut cu 40 de bani pe litru în întreaga țară. Această majorare nu afectează doar costurile de transport, ci se reflectă și în prețurile alimentelor, într-o țară care produce tot mai puțin și depinde tot mai mult de importuri. Românii se tem că vor ajunge să facă rate la bancă pentru a-și permite mâncarea de zi cu zi. Deficitul bugetar al României se va deteriora considerabil în acest an electoral, iar măsurile propuse de Ciolacu, fără restructurări semnificative în aparatul bugetar, nu par a fi suficiente pentru a redresa situația.
Scumpirile care sufocă
Creșterea prețurilor la carburanți a fost doar începutul. De la 1 iulie, românii plătesc cu 40 de bani mai mult pe litru de combustibil, ceea ce a dus automat la creșterea costurilor de transport. Într-o economie care depinde majoritar de importuri, acest lucru se traduce prin scumpiri generalizate la raft. Alimentele, electrocasnicele și toate bunurile de consum se vor scumpi, împovărând și mai mult bugetele deja strânse ale cetățenilor.
Rate pentru mâncare
În acest context, mulți români se tem că vor ajunge să facă rate la bănci pentru a-și permite mâncarea zilnică. Cu un deficit bugetar în creștere și prețuri în continuă ascensiune, perspectiva unei crize economice profunde devine tot mai reală. Ciolacu și Ciucă, în loc să se concentreze pe soluții concrete pentru reducerea cheltuielilor și stimularea producției interne, par mai degrabă preocupați de jocurile politice și de alegerile viitoare.
Deficitul bugetar exploziv
Situația fiscală a României se va deteriora mult peste așteptări în acest an electoral. În loc să scadă, așa cum era planificat, deficitul bugetar va depăși 7% din PIB, similar cu nivelul din al doilea an de pandemie. Această evoluție negativă pune presiune pe guvern să adopte măsuri de austeritate și creșteri de taxe pentru a încerca să stabilizeze economia. Creșterea TVA-ului, a accizelor și a taxelor pe proprietate și mărfuri sunt doar câteva dintre măsurile avute în vedere pentru a reduce deficitul bugetar în 2024.
Restructurarea aparatului bugetar
Una dintre soluțiile evidente pentru reducerea deficitului bugetar este restructurarea aparatului bugetar. Ciolacu trebuie să înțeleagă că eliminarea lipitorilor de afișe și a posturilor neesențiale este esențială pentru eficientizarea cheltuielilor publice. Într-o perioadă în care fiecare leu contează, este inacceptabil ca guvernul să continue să angajeze personal suplimentar în agențiile de stat.
Perspective și soluții
Pentru a evita un colaps economic, guvernul trebuie să adopte o serie de măsuri urgente. Acestea includ:
- Restructurarea aparatului bugetar: Reducerea posturilor neesențiale și a cheltuielilor inutile.
- Stimularea producției interne: Încurajarea investițiilor în sectorul agricol și industrial pentru a reduce dependența de importuri.
- Reforme fiscale: Adoptarea unor măsuri echitabile de creștere a veniturilor bugetare, fără a împovăra excesiv populația.
- Combaterea evaziunii fiscale: Intensificarea controalelor și sancțiunilor pentru a crește gradul de colectare a taxelor.
În timp ce liderii politici se ceartă pe teme electorale, românii sunt sufocați de scumpiri și de o economie în declin. Este esențial ca guvernul să se concentreze pe soluții concrete și pe măsuri eficiente pentru a stabiliza situația economică și pentru a proteja nivelul de trai al cetățenilor. Numai printr-o abordare responsabilă și echitabilă se poate evita o criză profundă și se poate asigura un viitor mai stabil pentru toți românii.
