De ce plafonarea prețurilor la alimente nu va funcționa. Florian Dumitru arată problema: „Este normal ca hipermarketul să se comporte aşa” / Exemplul Franței
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Florian Dumitru, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură, a explicat de ce plafonarea adaosului comercial la anumite alimente nu va funcționa.
Recent, a fost prelungită pentru încă trei lui plafonarea adaosului comercial la 20% pentru 21 de produse. Ministrul Agriculturii spune că preţul a scăzut în supermarketuri, deşi au apărut tot felul de fotografii cu preţuri ale produselor care arată contrariul.
„Fermierii vând sub preţul de cost”
„Dacă mesajul pe care domnul ministru l-a dat era pentru grupul ţintă de alegători, pot să înţeleg de ce a făcut astfel de afirmaţii. Dar dumnealui, ca ministru al Agriculturii ar trebui să se uite un pic în poza mare. Pe de-o parte, nu cred într-o astfel de măsură. De ce? Pentru că întotdeauna cel care are forţa de negociere cea mai mare – şi anume supermarketul – va căuta să îşi corijeze pierderile de la cele 21 de produse, crescând preţurile la celelalte produse.
Am vorbit de laptele de 1,5% grăsime (n.r. al cărui preț este plafonat) – a crescut preţul la cel de 3,5%, preţ care, după aceea, s-a dus şi în jos, către producătorul de materie primă, şi s-a prăbuşit. Practic, fermierii vând sub preţul de cost.
Nu ăsta este mecanismul pe care cred eu că îl putem utiliza – plafonarea. Orice intervenţie a statului între relaţiile comerciale dintre doi parteneri privaţi nu face altceva decât ca fiecare dintre cei doi care are forţă de negociere mai mare să caute soluţii să câştige ce a pierdut din zona asta intervenţionistă”, a spus Florian Dumitru, la DCNews TV.
Exemplul Franței: „Echilibrezi şi cererea şi oferta”
„Mie mi se pare că este şi un pic de hilaritate în modul de abordare. Pe de-o parte, vorbim de cozonac. Cozonacul este un produs pe care românul să îl consume în mod regulat? Nu! Se consumă doar în anumite perioade ale anului şi practic este un consum care nu asigură coşul zilnic al consumatorului. Varză murată, orez, bulion. În România, din câte ştiu eu, probabil că mai avem două fabrici care procesează tomatele.
Cred că, mai degrabă, ar fi trebuit să facem ca Franţa. Acolo avem un mecanism diferit. Organizaţiile interprofesionale – adică filiera de produs: producător – procesator – transportator – comerciant – se aşază la masă, adoptă un acord interprofesional cu contract tip, cu drepturi şi obligaţii în oglindă, supravegheat de Ministerul Agriculturii. Atunci, echilibrezi şi cererea şi oferta. Poate că şi supermarketul are nevoie de o anumită cantitate dintr-o anumită categorie de produs şi, atunci, ştie să facă o predicţie şi producătorul, procesatorul – să poată să livreze cu regularitate acel produs pe toată perioada anului”, a mai spus vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură.
„Nu au curajul să o spună producătorii noștri”
„Nu cred într-o astfel de măsură, nu cred că va genera un impact pozitiv pentru că vă spun… Nu au curajul să o spună procesatorii,
