Paul Hilbers este din noiembrie 2020 director executiv al FMI pentru Andora, Armenia, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Luxemburg, Moldova, Muntenegru, Ţările de Jos, Macedonia de Nord, România şi Ucraina.
La cincizeci de ani după ce România a devenit prima ţară din Pactul de la Varşovia membră a Fondului Monetar Internaţional, la trei decenii de la trecerea de la o economie planificată la o economie de piaţă, la trei ani după criza fără precedent declanşată de pandemia de covid-19 şi la un an după ce ororile războiului au reapărut în vecinătatea sa, este un moment potrivit pentru a aprecia progresul economic constant al României şi rezilienţa sa demonstrată.
În calitate de director executiv al constituentei FMI de care aparţine România, doresc să transmit un mesaj de încredere şi încurajare pe trei direcţii principale.
În primul rând, România este fără îndoială o poveste de succes în regiune. Exprimat în euro, PIB-ul ei a crescut de opt ori în utimii douăzeci de ani. La această evoluţie a contribuit cu siguranţă aderarea la Uniunea Europeană în 2007; nu mai există nicio altă ţară care să conveargă mai rapid în interiorul UE în privinţa venitului pe locuitor- de la 30% din media UE în 2007 la 74% în 2021. Creşterea economică a fost inegal distribuită între regiuni, dar progresul în ansamblu rămâne impresionant, mai ales că nu a încetinit nici măcar în timpul crizei financiare mondiale sau al pandemiei. S-a îmbunătăţit şi calitatea creşterii, pe măsură ce economia a trecut de la industrii relativ ineficiente, poluatoare şi procesatoare cu valoare adăugată scăzută către sectorul de servicii şi produse de IT. De-a lungul anilor, sectorul privat din România a demonstrat o rezilienţă remarcabilă şi o capacitate puternică de adaptare.
Beneficiind de stabilitate politică datorită unei mari coaliţii, mix-ul de politici din 2022 a fost în linii mari adecvat; de aceea, creşterea economică a depăşit chiar şi prognoza revizuită, iar ţinta de deficit bugetar a fost atinsă în pofida unui context internaţional deosebit de dificil, marcat de invazia Rusiei asupra Ucrainei şi de creşterea preţurilor la energie şi la alimente.
Recunoscând performanţa economică solidă a României, cadrul instituţional îmbunătăţit şi valorile comune, OCDE a invitat România să înceapă negocierile de aderare – un proces care sper că se va finaliza în curând. La rândul său, Fondul Monetar Internaţional a avansat România în categoria ţărilor de importanţă sistemica pentru sistemul financiar internaţional, datorită interconectării cu alte jurisdicţii de importanţă sistemică şi expunerii crescute a fondurilor de investiţii străine la datoria publică a României.
România s-a dezvoltat în toţi aceşti ani în strânsă cooperare cu instituţiile financiare internaţionale, inclusiv cu FMI. În momente dificile, FMI a intervenit şi a acoperit necesarul de finanţare, promovând în acelaşi timp reforme transformaţionale în domenii de importanţă majoră precum consolidarea fiscală, constituirea de rezerve fiscale, eliminarea arieratelor, şi întărirea guvernanţei corporative în companiile de stat. În ultimii ani, FMI a intensificat asistenţa tehnică oferită României în ceea ce priveşte managementul investiţiilor publice,
