Data fiind evoluţia ultra-rapidă a AI-urilor şi roboţilor, ne putem întreba deja, oare cât timp va mai fi nevoie de oameni pentru a realiza diverse activităţi? S-a spus, şi pe bună dreptate, că AI-urile nu (doar) distrug locuri de munca ci şi creează locuri de munca, în fapt, mai multe decât distrug. Aşa a fost şi cu automobilul care a înlocuit o uriaşă industrie şi economie, centrată pe cal. Calul era peste tot, atât în rural cât şi în urban, ne amintim pozele clasice cu tramvaiele trase de cai, o ciudată împletire între vechi şi nou, la momentul acelor timpuri. Era nevoie de crescători de cai în ferme, de medici veterinari, de staule, de potcovari, de birjari, ferme de nutreţuri şi desigur, tot ce însemna căruţe şi diligenţe, ca să numim doar domeniile directe. Sute mii, milioane de oameni la nivel planetar gravitau sau făceau parte direct din această industrie. În mai puţin de 15 ani, toată această structură, pe care omenirea s-a bazat din timpuri imemoriale, a fost realmente ”evaporată” de o nouă industrie, a automobilului respectiv a combustibililor fosili, pentru alimentarea automobilului. Firesc atunci, unii au fost prinşi între aceste uriaşe schimbări, având de suferit pentru că nu au ştiut/putut să treacă la timp în noua eră. Per ansamblu însă, omenirea a avut de câştigat, deşi evident, trebuie să ne uitam şi la consecinţele pe termen lung, legate de poluare pe care această schimbare le-a adus. Procese similare au avut loc cu ocazia fiecărei ”revoluţii” majore din istoria omenirii, că vorbim de Prima Revoluţie Industrială (sfârşitul secolului 18 – 1765 James Watt motorul cu aburi – începutul secolului 19), A Doua Revoluţie Industrială (sfârşitul secolului 19 – electricitatea), A Treia Revoluţie Industrială (a doua jumătate a secolului 20 – energia nucleară, inventarea tranzistorilor şi dezvoltarea telecomunicaţiilor, inventarea microprocesorului şi industria de computere – 1970), si cea de-a 4-a Revoluţie Industrială – era internetului (anii 2000). În mod clar, ne aflam în pragul celei de-a 5-a Revoluţii, dacă este să păstrăm această cronologie, când vorbim de imprimare 3D, realitate augmentată şi realitate virtuală, nanotehnologie, Internet of Things (IoT) Inteligenţa Artificială (AI), robotică şi roboţi humanoizi.
Prima fabrică de producţie în masă de roboţi umanoizi
O ştire recentă anunţa că prima fabrică de producţie în masă de roboţi humanoizi şi-a început deja activitatea în Statele Unite, urmând ca probabil, în anii care urmează, să ajungem să vedem aceşti roboţi, conectaţi desigur la internet, dotaţi cu module de AI, capabili de interactiune directă cu oamenii (chiar dacă limitată la început), capabili să realizeze o serie întreagă de activităţi (să ne amintim clipurile spectaculoase cu roboţii creaţi de Boston Dynamics) şi evident, capabili să muncească, să execute o serie de task-uri până la acest moment, rezervate doar oamenilor. Dacă în relaţie cu AI-urile software, găzduite în cloud, în întregi ferme de servere foarte puternice, încă ne mai gândim că mai este loc pentru oameni, prin asocierea AI-urilor cu roboţii umanoizi,
