Cardul de cumpărături, „afacere” sau pagubă? Adrian Asoltanie, avertisment: Când apare problema
Cardul de cumpărături, „afacere” sau pagubă? Adrian Asoltanie, avertisment: Cheltuieli din viitor! Ajungi într-un an de zile să lași apartamentul / Foto: Pixabay
Trainerul în educație financiară Adrian Asoltanie a vorbit despre cardurile de cumpărături.
Trainerul în educație financiară Adrian Asoltanie a vorbit pentru DC NEWS despre cardurile de cumpărături, explicând dacă este indicat să le folosim sau nu.
„Nu este ceva absolut necesar. Poți să ai, dar de obicei există foarte multe studii care arată că o persoană care merge la cumpărături cu cardul cumpără mai mult decât ar cumpăra fără, să zicem cu 15-20%. Deci simplul fapt că intri în supermarket cu 300 de lei, te vei încadra în banii aceștia, vei fi mai atent ce cumperi, vei fi ma atent la cantitatea pe care o cumperi, la produsele pe care le pui în coș. În momentul în care o persoană intră în magazin cu cardul de debit sau mai rău, cu cardul de credit, în momentul acela cumpără mai mult, cumpără din impuls, nu mai este atent la ce cumpără, e mult mai tentat de oferte, de promoții și așa se ajunge la risipă alimentară. În România peste 25% din mâncarea cumpărată ajunge groapa de gunoi și atunci iată, sunt lucruri pe care le putem îmbunătăți, le putem optimiza”, a spus Adrian Asoltanie.
Adrian Asoltanie: Problema apare atunci când se abuzează de acest card de cumpărături
Cât despre folosirea cardului de cumpărături pentru achiziționarea de electrocasnice, acesta a spus: „Într-adevăr, când vorbim de achiziții mari, faptul că vrei să îți cumperi frigider, televizor sa aragaz atunci da, poți folosi un card de cumpărături, e ok această variantă, împarți achiziția pe 12 sau 24 de luni, să îți fie mai ușor, mai simplu. Problema apare atunci când se abuzează de acest card de cumpărături pentru că o persoană atunci când își pune cheltuielile în viitor tinde să devină mai relaxată financiar, adică e mai ușor să cheltui banii tăi din viitor decât dacă ai sta tu să economisești să îți cumperi un televizor.
Faptul că îi plătești în următorii 3 ani, faptul că l-ai împărțit pe rate să îți vină o rată de 150 de lei, faptul că ți se pare că e cu 0% dobândă, atunci începi să tot aduni rate și veți vedea de multe ori, mai ales la oamenii cu posibilități reduse că televizorul e pe rate, frigiderul e pe rate, aragazul e pe rate, telefonul este pe rate, totul este pe rate în viața lor.
Ei, ratele ce reprezintă de fapt? Cheltuieli din viitor, adică de obligi că în următorii 2-3 ani dai banii ăia înapoi și dacă ai dificultăți cu salariul sau cu jobul, foarte ușor intri în probleme, ajungi pe la IFM-uri, care nu au dobânzi de 10-12%, ci au dobânzi de 100% sau de 1.000%. Nu știu câtă lume știe că în România există foarte multe locuri din astea care dau împrumut cu dobândă de la câteva mii pe an până la 7.000% dobândă pe an.
