„Ai văzut? Vor să ne oblige să nu mai avem bani cash, ca să-i ținem în bănci, de unde să ni-i ia ei. Evreii controlează tot, și pe Facebook, bine le fac Hamașii că le iau gâtul”. Să poți spune cu voluptate așa ceva, în public, contagiind mulțimea care îngână pe diferite voci ura primară, pură ne situează în cel mai sumbru scenariu.
Discuția aceasta nu este fictivă, deși ar părea că depășește până și limitele imaginației. Ea a fost purtată ziua în amiaza mare, într-un tramvai bucureștean, între două persoane în vârstă, care și-au condimentat din când în când remarcile profund antisemite și extremiste cu câte o cruce făcută cu mâna, amplu.
Iar faptul că am remarcat gestul nu are legătură cu religia, pentru că el ar fi trecut neobservat, în smerenia lui simbolică, dacă persoanele respective nu ar fi făcut demonstrația vie a felului în care ura compromite natura umană și pune în circulație răul cel mai grotesc pe care un om devine capabil să-l facă unui altuia, în virtutea spălării pe creier la care a fost supus, metodic, și pe care o crede de aici încolo nu doar normalitate, ci și bine.
„Știi, dragă, mie nici așa milă nu mi-e când se plâng ei de atunci, când cu gazarea. Am avut un vecin evreu, sunt ca animalele”.
Această replică e și mai înspăimântătoare, pentru că ea ne invalidează iluzia că antisemitismul e posibil doar în cazul oamenilor lipsiți complet de educație, care habar nu au ce a fost Holocaustul și în ce fel a cutremurat el lumea.
Știind în ce fel s-a manifestat abdicarea de la umanitate, așadar, există oameni care se declară adepții repetării acestui rău în istorie.
Și nu e vorba despre o nebunie care îți schimonisește mintea în intimitatea oglinzii, ci de mândria de a o împărtăși public, pentru că acum avem voie, nu-i așa, după atentatul terorist al Hamas resemantizat inconștient în luptă de eliberare, să urâm?
S-a dat drumul la ură.
Acesta este rezultatul cumulat al anilor de comunism, pe de o parte, care au preluat antisemitismul legionar – „Căpitane, nu fi trist/Garda merge înainte/Prin Partidul Comunist” – și au alimentat ura socială, prin practica delațiunii și a mediocritizării culturale, și al programelor media de acutizare a aceste uri în latență, prin punerea în circulație a emoțiilor gregare.
Pe scurt, oamenii cu un teren intelectual și moral precar au fost asmuțiți sistematic, până când au început să vadă dușmanul care trebuie linșat. Se adaugă campaniile orchestrate și punerile în scenă, cum a fost șocantul episod de pe aeroportul din Daghestan, cu oameni deveniți haită, gata să-i sfâșie pe evrei.
Suntem în cel mai periculos scenariu istoric în care ne-am aflat în ultimele decenii, în care cele mai grotești rele devin iar posibile. E ceea ce intuise Amos Oz, în interviul pe care mi l-a acordat:
„Acum 70-80 de ani lumea a primit un cadou foarte frumos din partea lui Hitler şi a lui Stalin.
