Ana-Maria Abrudan şi Adina Enache, Muşat&Asociaţii: Conflictul de interese în atribuirea acordului-cadru. Utilizarea defectuoasă a acordului-cadru în detrimentul unei concurenţe neîngrădite
Sumar. În etapa de evaluare a incidenţei conflictului de interese într-o procedură de achiziţie publică ce are ca obiect atribuirea unui acord-cadru, verificările asupra intervenirii unei atare posibile sancţiuni ar trebui raportate la contractele subsecvente, în funcţie de obiectul specific al acestora. O astfel de abordare va asigura o concurenţă reală între participanţii la procedura de atribuire şi va preîntâmpina utilizarea şi transformarea acordului-cadru într-un mecanism de denaturare a concurenţei.
Context. În practica recentă, o autoritate contractantă a încadrat drept conflict de interese situaţia în care un operator economic, membru al unei asocieri, a participat la o procedură de atribuire a unui acord-cadru, care se dorea a se încheia cu mai mulţi ofertanţi şi care avea ca obiect încheierea de contracte subsecvente de dirigenţie a multiple contracte de execuţie de lucrări. Printre aceste contracte subsecvente ce urmau a fi supervizate era inclus şi un contract de execuţie de lucrări în care operatorul economic respectiv deţinuse calitatea de proiectant, contract ce fusese derulat anterior iniţierii noii proceduri de atribuire a acordului-cadru de servicii de dirigenţie.
În mod evident, acordul-cadru avea ca obiect achiziţia de servicii de dirigenţie pentru o serie de proiecte (cunoscute, dar şi necunoscute), iar nu doar pentru proiectul în care operatorul economic deţinuse şi calitatea de proiectant. În concret, operatorul economic în privinţa căruia există posibilitatea de a i dubla calitatea de proiectant cu cea de supervizor al lucrărilor, va avea desigur opţiunea de a nu depune ofertă pentru contractul subsecvent de dirigenţie a lucrărilor cu privire la proiectul în care deţinuse calitatea de proiectant sau, după caz, pentru orice viitoare contracte subsecvente unde va putea deţine această calitate.
Prin aplicarea însă a raţionamentului expus de autoritatea contractantă, respectiv de incidenţă a conflictului de interese şi de interdicţie a operatorului economic de a participa la atribuirea acordului-cadru vizând servicii de dirigenţie pentru multiple (alte) contracte de lucrări, pentru simplul fapt al deţinerii calităţii sale de proiectant cu privire la un singur contract de lucrări, ar rezulta într-o excludere nelegală şi o restrângere semnificativă a concurenţei. Aceasta dat fiind faptul că, toţi acei antreprenori (proiectanţi şi/sau executanţi), cărora urmează să le fie atribuite ori care au deja în execuţie contracte de lucrări cu o autoritate contractantă, ar ajunge să fie împiedicaţi nejustificat în a participa la orice procedură de atribuire a unui acord-cadru organizată de aceeaşi autoritate contractantă pentru servicii de dirigenţie ce vizează multiple (alte) contracte de lucrări (cunoscute sau necunoscute). Această excludere sau interdicţie este cu atât mai nejustificată dacă acordul-cadru se va încheia cu mai mulţi operatori economici, fapt ce va permite în concret autorităţii contractante să selecteze, pentru fiecare contract subsecvent, operatorul economic care nu se află într-o imposibilitate efectivă de a încheia contractul în cauză, într-un eventual conflict de interese, denaturare a concurenţei şi/sau orice motiv de excludere.
În plus, ca efect direct al unei interpretări abuzive asupra atribuirii acordului-cadru, s-ar încălca inclusiv libertatea muncii, prin pierderea şansei unui operator economic de a participa la orice proiecte de investiţie viitoare,
