Nu înţeleg de ce românii se mai duc să muncească în construcţii în Anglia, stând în nişte condiţii groaznice, câte opt în cameră, când au de lucru în ţară şi la final de lună rămân cu mai mulţi bani. Nu înţeleg de ce femeile noastre preferă să lucreze ca femei de serviciu în Italia, când în ţară pot câştiga aproape aceiaşi bani
Problema românilor care au plecat sau care continuă să plece la muncă în străinătate este o durere care nu va trece niciodată. Cinci milioane de români sunt în ţările din Occident, cel mai mare exod din lume după Siria, conform datelor Băncii Mondiale.
Dacă acum 30-25-15 ani diferenţa de venit dintre ce câştigai în afară şi ce puteai să câştigi în România era mare, acum lucrurile s-au mai schimbat. Există în continuare diferenţe de câştig, dar nu mai sunt aşa de mari, iar dacă pui în balanţă costurile de acolo versus costurile din ţară, s-ar putea ca această diferenţă să nu mai existe. În schimb, acolo eşti un străin, iar în ţară ai familia, ai prietenii, ai tot, într-un fel sau altul.
Având în vedere aceste lucruri, Sandu Ion, proprietarul firmei de construcţii P.A.B., a spus la Conferinţa ZF Investiţi în România!, organizată împreună cu CEC Bank la Arad: Nu înţeleg de ce ai noştri continuă să plece să muncescă în construcţii în Anglia, stând în nişte condiţii groaznice, câte 6-8 în cameră, când au de lucru aici, când pot câştiga destul de bine şi în ţară, iar la finalul lunii ar putea să rămână cu mai mulţi bani în mână. Să ştiţi că în construcţii salariile au crescut mult.
El a continuat: Nu înţeleg de ce femeile noastre preferă să meargă să fie femei de serviciu în Italia, când în ţară ar putea câştiga acum aceeaşi bani. Probabil de ruşine. Este mai bine să fii femeie de serviciu în Italia decât aici, în ţară.
În HoReCa, care a fost un aspirator extraordinar pentru românii care plecau la muncă în afară, câştigurile reale obţinute (salariu + bacşiş + bonusurile) au ajuns să fie aproape ca cele din ţările occidentale. Un câştig de 1.500 de euro pe lună în mână în HoReCa se poate obţine în Bucureşti, Cluj sau Timişoara. Şi atunci de ce să mai pleci pentru 2.000 de euro la Milano, când numai chiria este acolo de 400-500 de euro, şi asta într-o zonă de nivelul trei?
Un bucătar sau chef, cum se spune astăzi, poate câştiga fără probleme 3.000 de euro în ţară, la fel ca în Spania.
În ultimul deceniu, după ce România şi-a revenit din criza din 2008, salariile au crescut destul de mult. Spre exemplu, salariul mediu a crescut cu 150%, iar salariul minim s-a triplat. Salariul mediu a depăşit 900 de euro, iar la anul va depăşi 1.000 de euro net. Salariul minim a depăşit 400 de euro, iar la anul va trece de 500 de euro.
În Bucureşti salariul mediu a ajuns la 1.200 de euro, iar în principalele oraşe – Cluj, Timişoara, Sibiu, Braşov – salariul mediu depăşeşte deja 1.000 de euro. Stabilitatea extraordinară a cursului valutar leu/euro din ultimii 10 ani, când a crescut cu numai 14%, a făcut ca salariile să aibă o creştere accelerată în euro, recuperând destul de mult din decalajul faţă de Occident.
