Imediat după declanșarea războiului dintre Federația Rusă și Ucraina am publicat un articol cu titlul ”Economia de război”. În condițiile foarte speciale în care a intrat economia mondială, evident și economia românească, după invazia armatelor rusești în Ucraina mi-am exprimat părerea că este necesar să trecem la așa numita ”economie de război”.
Am afirmat că situația este gravă, pentru că, deși România este o țară mică în economia mondială, este conectată la toate, la absolut toate fluxurile internaționale de capital, de informații, de materie primă, de alimente, de orice, pentru că trăim într-o economie globală, facem parte dintr-o piață unică europeană. Acest lucru înseamnă că asupra noastră vor veni efectele indirecte ale acestei căderi pe care economia mondială o are.
Am considerat că nu suntem într-un caz unic, particular. Este o situație pe care istoria economică o cunoaște. Trebuie trecut la un nou concept de conducere a economiei, pe care o putem numi economie de război, care presupune un accent extraordinar de puternic și rapid pe obținerea unei independențe cât mai mari din punct de vedere energetic și alimentar prin resursele proprii pe care le avem.
”Economia de război” se referă la practicile economice excepționale implementate în anumite perioade istorice de tulburări puternice. Obiectivul său este de a menține activitățile economice esențiale pentru o țară, autosuficiența, garantarea producției alimentare și controlul economiei din punct de vedere al eliminării oricăror practici de monopol sau speculă.
Unora, li s-a părut dacă nu absurdă măcar exagerată opinia conform căreia condițiile de atunci ne-ar fi obligat să trecem la o economie de război. S-a mers pe ideea că situația nu este atât de gravă, că sunt doar momente izolate ale crizei sau că România nu ar avea prea mult de suferit.
Realitatea a dovedit însă contrariul. Invazia Rusiei nu a fost doar un moment izolat și controlabil ci declanșarea unui violent război pe termen lung, cu imense pierderi umane și materiale care a marcat întreaga situație geopolitică. România a devenit o adevărată victimă colaterală nu doar cu pierderi importante din punct de vedere economic dar și un real pericol pentru viața locuitorilor din zonele dunărene afectate de atacurile cu drone rusești.
Situația a devenit însă mult mai gravă și mai periculoasă la nivel global după atacul terorist Hamas asupra Israelului și a declarării stării de război.
Contextul internațional este extrem de fragil din punctul de vedere al stabilității și al predictibilității,
În Statele Unite situația economică alunecă spre o posibilă recesiune pe fundalul unor tensiuni politice și a dificultăților de consens la nivelul Senatului pe problema susținerii la cote mai înalte a sprijinului pentru Ucraina, Uniunea Europeană trece prin cele mai dificile momente de după 1990 atât pe problemele protecționiste greu de rezolvat pe de o parte între Franța și Germania iar pe de altă parte Statele Unite, pe problemele dificultăților aplicării la termen a obiectivelor Green Deal dar, mai ales pe problemele dezvoltării pozițiilor politice suveraniste în urma alegerilor din unele țări și ale opoziției ungaro-poloneze într-o arie mai mare dec probleme privind migrația,
