Ce a făcut George Simion la festivalul micului, când a lovit telefonul unui cetățean care, până la urmă, nu făcea decât să îi aplice propria rețetă de hărțuire, nu cred că a fost o simplă ieșire necontrolată și nu este fără legătură cu asaltul asupra SNSPA.
Este foarte probabil să fi intrat într-o nouă etapă, extrem de periculoasă, a politicii preelectorale.
Simion a fost pus în fața unui tip de hărțuire similară celor practicate de el, dar pe o temă care nu îl prejudiciază electoral. Da, la începutul războiului acuzația de rusofilie era costisitoare politic. Acum nu mai este pentru o mare parte din electorat, pentru că răul s-a banalizat, pentru că lumea a obosit și empatia este la cote minime.
Rusia sperie cu mult mai puțin decât efectele incompetenței și corupției propriilor conducători. Deci Simion putea trece mai departe fără reacție la provocarea cam tâmpă, ca o minge ridicată la fileu. El știe ce urmărește cel care hartuiește și cum îi faci/nu îi faci jocul unui hărțuitor.
A ales violența, cel mai probabil, ca pe un test, pentru a urmări atent reacțiile publicului țintă la ieșirea sa.
A doua zi a ieșit la TV și a amenințat explicit, spre stupoarea generală, că oricine se va apropia de el în același fel se poate aștepta “la reacții necontrolate”. A spus-o la calm, a repetat-o la insistențele moderatoarei.
În mod evident, reacțiile l-au încurajat să reia mesajul violent.
Luni, comandourile AUR au năvălit în SNSPA, amenințându-i pe rectorul Remus Pricopie și decanul Cristian Pârvulescu, dar nu numai. Pliante împărțite studenților îi îndemnau să renunțe la școală și să urmeze “mișcarea”.
Ca să ce? De ce “mișcarea” este în contradicție cu școala?
Gestul de acum este o continuare a listelor cu intelectuali trădători pe care le făcea AUR în urmă cu ceva vreme, după cum amintește istoricul Mădălin Hodor.
Cercetătorul Mihai Demetriade, un cunoscător în detaliu al mișcării legionare, consideră “că modus operandi pentru George Simion este preluat, aproape la virgulă, după tacticile Mișcării Legionare.
Nu e vorba aici de nunta simbolică, șantierele camaraderești, ‘faptele bune’ și marșurile tinereții, ci de penetrarea instituțiilor de învățământ și deturnarea misiunii lor. Mișcarea Legionară a făcut și reușit asta, prin înființarea unor structuri emulative în interiorul școlilor și liceelor (Frățiile de cruce) sau universităților (Corpul Studențesc Legionar).
Simion aplică aceeași tactică: distrugerea încrederii în autonomia universitară, politizarea fanatizată a studenților, alături de o sindicalizare violentă a opțiunilor universitare.”
„Astăzi, studenții SNSPA au asistat la o lecție practică, în care au avut posibilitatea să vadă cum arată și cum se manifestă un astfel de virus al democrației, respectiv cum acționează un politician de factură legionară”, arată rectorul SNSPA Remus Pricopie, care este pe deplin îndreptățit să sesizeze parchetul exact pentru incitare la ură pe criterii de opinie politică, o infracțiune care exact la asemenea cazuri se referă.
Am evitat să mă refer des la AUR,
