Luna iulie a confirmat temerile economiștilor: măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan nu au reușit să domolească criza, ci, dimpotrivă, au adâncit dificultățile economice cu care se confruntă România. Inflația se apropie rapid de pragul de 10%, iar prețurile cresc accelerat pe toate segmentele, de la alimente la utilități.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a tras un semnal de alarmă privind impactul politicii fiscale actuale, precizând că „așteptările nu sunt deloc pozitive”. În loc să susțină redresarea, majorările de taxe și accize, prezentate de Executiv ca „reforme necesare”, au pus presiune pe mediul privat și au afectat direct consumatorii.
Pentru prima oară după mulți ani, România înregistrează un deficit de cerere, ceea ce se traduce prin scăderea consumului populației. Într-o economie în care consumul intern are o pondere importantă, acest fenomen reprezintă un semnal de alarmă privind o potențială criză economică. În loc să stimuleze creșterea, Guvernul Bolojan a limitat puternic dinamica economică, afectând atât cetățenii, cât și antreprenorii.
Raportul BNR arată că taxele suplimentare au contribuit cu aproape două puncte procentuale la inflația de 7,8% înregistrată în iulie. Practic, fără aceste „reforme fiscale”, scumpirile ar fi fost mult mai moderate. Banca Națională avertizează că inflația ar putea ajunge până la 9,7% în perioada următoare, aproape dublu față de finalul anului precedent.
Isărescu atrage atenția și asupra lipsei unei strategii coerente pentru atragerea fondurilor europene – una dintre puținele surse reale de redresare economică. În loc să profite de aceste resurse, România sub guvernarea Bolojan se adâncește în datorii, creșteri de prețuri și neîncredere.
În concluzie, în loc de stabilitate și creștere, românii se confruntă cu inflație în creștere, consum în scădere și perspective economice tot mai sumbre. Politicile fiscale ale Guvernului Bolojan riscă să lase în urmă o țară aflată în pragul unei crize economice profunde.
