Şoc şi groază pentru mediul de business. Cel mai agresiv pachet fiscal din ultimele decenii urmează să devină lege în această săptămână. Ce va fi după?
Într-o economie aflată în plină frânare, Guvernul vine cu un pachet fiscal foarte agresiv la adresa mediului de business, care după toate probabilităţile va determina o frânare şi mai mare a economiei, deja aflată într-un proces de aterizare destul de brusc.
Taxarea suplimentară a băncilor, a companiilor cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, restrângerea pragurilor de impunere la microîntreprinderi, creşterea TVA la anumite produse şi servicii şi a accizelor sunt de natură să provoace un impact negativ pentru toată economia din cauza introducerii unei stări de teamă şi de neîncredere a businessului faţă de viitor.
Planurile de afaceri sunt date peste cap, ceea ce era valabil ieri nu mai este mâine şi prin atacul acesta pe flancuri asupra celor mari – peste 50 de milioane de euro şi asupra celor mici – microîntreprinderile, va fi incendiat tot terenul de joc al businessului. Singurele care aparent ar scăpa neatinse ar fi IMM-urile, cu excepţia celor din IT, construcţii şi industria alimentară, unde s-au retras o parte din facilităţile pentru salariaţi. Însă şi IMM-urile vor suferi pentru că, la rândul lor, acestea lucrează de multe ori pentru mari firme, din categoria celor de peste 50 de milioane de euro sau au relaţii cu microîntreprinderile, afectate de noua impozitare.
Aparent s-ar putea spune că nici firmele mari, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro al căror profit este mai mare decât 1% din CA nu ar fi atinse, însă şocul general din economie va influenţa şi starea lor de spirit. Businessul, de foarte multe ori, depinde inclusiv de starea de spirit sau sentimentul general de la un moment dat. Când în stânga şi dreapta planurile de investiţii cad, iar nemulţumirea creşte, nimănui nu îi este bine.
Partea proastă este că aceste noi taxe, majoritatea într-adevăr aplicate de la 1 ianuarie 2024, survin într-un moment în care, deşi se aştepta o oarecare relaxare a dobânzilor bancare la credite ca urmare a domolirii inflaţiei, băncile centrale din statele din Occident încep iar să mărească dobânzile pentru că preţul petrolului îşi face de cap.
În regiune, Polonia şi Ungaria, mai curajoase, au apucat deja să micşoreze dobânzile pentru a da un semnal de relansare a economiei, însă BNR nu a făcut-o, deşi ar fi avut posibilitatea în această vară, înainte ca preţul petrolului să crească acut pe plan internaţional în ultima lună. Rusia şi Arabia Saudită fac în continuare jocurile, micşorează producţia şi dau peste cap planurile de domolire a inflaţiei din Occident.
În Polonia, inflaţia anuală este de 10,1% (august 2023), iar dobânda de politică monetară a scăzut cu 0,75%, la 6%, în septembrie 2023, adică este acceptat un diferenţial negativ al dobânzii faţă de inflaţie de 4,1%. În România, inflaţia este de 9,4% în august, iar dobânda de politică monetară este la 7%, deci diferenţialul negativ este de doar 2,4%. Cu un -0,5 în august sau septembrie, sau măcar un -0,25 care ar fi dat un impuls pozitiv întregii economii şi un semnal de încredere că inflaţia merge în jos,
