Sustenabilitatea în România: Integrarea conceptului ESG şi noile obligaţii ale companiilor
Conceputul de ESG a devenit un termen din ce în ce mai folosit în ultima perioadă, câştigând o importanţă deosebită în lumea afacerilor şi investiţiilor, având în vedere că investitorii, instituţiile financiare şi alte persoane interesate au început să acorde o atenţie tot mai mare factorilor ESG, în evaluarea performanţei şi a valorii unei companii sau a unei investiţii şi chiar să condiţioneze investiţiile şi finanţările de un scor ESG pozitiv.
Conceptul de ESG
ESG reprezintă abrevierea de la Environmental (Mediu), Social (Social), and Governance (Guvernanţă) şi reprezintă un concept colectiv ce se referă la o serie de factori de mediu, sociali şi de guvernanţă ce pot fi utilizaţi pentru a evalua modul în care companiile gestionează performanţa şi impactul lor sub aspectul sustenabilităţii.[1]
Trebuie menţionat că toţi aceşti factori pot fi evaluaţi, fie din interior spre exterior (modul în care operaţiunile societăţilor afectează anumite aspecte legate de ESG), fie din exterior spre interior (modul în care anumite aspecte ESG afectează societăţile)[2].
- Componenta Environmental (Mediu) se referă la modul în care o societate gestionează propriul impact asupra mediului înconjurător şi cum încearcă să reducă efectele negative asupra acestuia. Printre exemple se includ gestionarea emisiilor de gaze cu efect de seră, politica privind deşeurile şi reciclarea, utilizarea energiei regenerabile şi impactul asupra biodiversităţii etc.
- Componenta Social (Socială) se concentrează pe modul în care o societate interacţionează cu angajaţii, clienţii, comunităţile în care operează şi alte părţi interesate din punct de vedere social. Exemple de aspecte sociale includ responsabilitatea socială corporativă, condiţiile de muncă, sănătate şi siguranţă ocupaţională, pregătirea angajaţilor, respectarea drepturile omului, diversitate şi incluziune în cadrul organizaţiei etc.
- Componenta Governance (Guvernanţă) examinează structura şi modul în care o societate este condusă, concentrându-se pe sistemul intern de control destinat menţinerii conformităţii. Elementele principale ale Guvernanţei sunt transparenţa şi managementul societăţii, iar aspectele care pot fi luate în considerare în analiza acesteia se referă la guvernanţa corporativă, remunerarea executivului, diversitatea conducerii, etica profesională, politici referitoare la anti-corupţie, confidenţialitate şi protecţia datelor, managementul riscurilor şi rezilienţa corporativă, strategii fiscale, practici de achiziţii publice etc.
Elementele care compun ESG sunt parte a modului de funcţionare al societăţilor şi a modului de menţinere a relevanţei operaţionale, având un caracter cuantificabil tot mai pronunţat, ceea ce ajută la reflectarea lor în termeni financiari.
Trebuie precizat faptul că, deşi există o serie amplă de factori ESG, nu toţi constituie un potenţial risc pentru societăţi. Există mai multe teme în materie de ESG care, în funcţie de industrie, poziţie geografică, societate sau context local, pot fi analizate din diverse perspective, ca riscuri sau oportunităţi ori chiar ca aspecte elementare care trebuie gestionate într-o măsură mult mai mică.
Putem să ne imaginăm un exemplu legat de utilizarea apei, care, deşi din perspectiva sustenabilităţii reprezintă un aspect important pentru întreaga planetă, poate genera riscuri doar pentru anumite societăţi – respectiv cele care utilizează cantităţi semnificative de apă sau care îşi desfăşoară activitatea în regiuni geografice cu resurse limitate de apă.
