Modernizarea aeroportului Otopeni durează mai mult decât construcția celui mai mare aeroport din lume. Explicația lui Horațiu Cosma (USR)
Inquam Photos / Octav Ganea
CNAB a lansat licitația pentru modernizarea terminalelor la Aeroportul Henri Coandă, iar timpul de derulare a proiectului ne arată cât de în urmă suntem față de țările civilizate.
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a lansat licitația pentru modernizarea Aeroportului Internațional Henri Coandă București.
Ceea ce atrage cel mai mult atenția la proiectul cu o valoare totală estimată la 117.6 milioane de lei este că urmează să se deruleze pe o perioadă de 101 luni, dintre care 9 luni de proiectare, 30 de luni de execuție a lucrărilor și 2 luni pentru recepție, perioada de garanție fiind de 5 ani de la data recepției lucrărilor.
Adică, în total, perioada de derulare a proiectului urmează să fie de aproape 8 ani și jumătate, iar perioada totală de proiectare și execuție a lucrărilor va fi de peste 3 ani de zile.
La o scurtă căutare pe Google putem observa că în România durează simpla modernizare a unui aeroport la fel de mult cât durează, în străinătate, construcția unuia de la zero.
De pildă, Istanbul Airport a fost construit între anii 2015 și 2018 și face parte dintr-o cu totul altă ligă față de cum va arăta Aeroportul Internațional Henri Coandă, chiar și în urma modernizărilor.
Horațiu Cosma (USR): Așa-zisa modernizare pare mai degrabă o cosmetizare
„Pare o durată imensă. Într-un timp de opt ani și ceva se poate derula proiectul construcției unui aeroport de la zero sau poate dura chiar mai puțin de atât. E ceva complet neregulă pentru niște lucrări de modernizare banale la un terminal existent. Cu siguranță vorbim despre birocrație și despre modul deficitar în care au gândit aceste lucrări. Pare o durată foarte mare și cred că, în condițiile în care ar fi venit cu un caiet de sarcini mult mai bine pus la punct, ar fi putut realiza totul într-o perioadă mai scurtă. Evident, asta presupune niște echipe suplimentare, poate chiar și niște lucru în timpul nopții. Dar având în vedere că vorbim despre principala poartă aeriană de intrare în țară, luăm în considerare și cifra de rentabilitate foarte bună.
Am văzut și eu licitația lansată de CNAB pentru așa-zisa modernizare, care e mai degrabă o cosmetizare, o refacere a anumitor aspecte care arată foarte rău de câțiva ani. Din punctul meu de vedere, obiectivul principal pe care ar trebui să îl aibă CNAB și pe care nu-l îndeplinește de o grămadă de timp este construirea noului terminal de călători la Otopeni, în partea estică a pistei, așa cum spune chiar studiul de fezabilitate care există de mai bine de zece ani.
Acolo se arată clar că actualul aeroport nu mai face față fluxului de pasageri. E construit pentru un flux de circa șase milioane sau șapte milioane de pasageri pe an și vedem că, în ultimii ani, pe Otopeni au început să circule undeva pe la 12-13 milioane de pasageri,
