Culisele prețurilor uriașe din imobiliare. Import critic de 1 mld. de euro, deși ”era pe profit și avea monopol”: A fost cumpărată de o companie rusească și închisă
Marius Lulea, fondator AUR, consideră că se impun două măsuri: reducerea birocrației și reducerea numărului de unități administrativ teritoriale.
Autorizațiile de construcție se emit în România în peste 200 de zile. În UK, în 45!
Marius Lulea a venit cu un exemplu de stat adaptat secolului 21: ”În Marea Britanie, autorizația de construcție se obține în 45 de zile, în medie. În Germania, undeva la 60 de zile. Toată autorizația de construcție! În România, pentru o casă simplă, media este de 200 și ceva de zile. Pentru o autostradă, durează 5 ani. Pentru un bloc de locuințe în București, o investiție mai importantă, durează 5 – 6 ani, pentru că ai PUZ, PUG, peste tot ți se pun piedici”.
Analistul politic Bogdan Chirieac punctează că ”totuși, se construiește aberant”. ”Și cu birocrație, și fără, acel bloc, dacă un primar își propune că dă, datorită unor foloase necuvenite, autorizație, el tot o face” afirmă Marius Lulea.
Fondatorul AUR este activ în afaceri, în domeniul construcțiilor, având o companie (cu aproape 50 de acționari), care a construit până astăzi sute de case. În acest context, cunoscător fiind, el a mai spus: ”Vorbesc despre sectorul construcțiilor acolo unde lucrez. Există bani pentru autostrăzi, s-au depus la BNR, miliarde de euro, dar nu pot fi folosiți, nu intră în economie, pentru că la Mediu s-a blocat procedura de autorizare. Ajungem peste 3 ani să dăm drumul la autostradă cu banii în conturi, în loc ca în acei trei ani banii să intre în economie, prin plăți și noi să-i folosim. Asta înseamnă lipsă de performanță. PIB-ul țării este ținut la 300 de mld. euro, o valoare scăzută, pentru că procesele se desfășoară foarte greu. Ce-ar fi însemnat ca în 6 luni autostrada să aibă autorizația de construire? Ar fi însemnat că banii începeau să curgă în economie.
1. Industria cumpărată și închisă în România. Importuri de 1 mld. de euro
Același lucru se întâmplă cu un investitor român. Că ne place sau nu, investitorii români care construiesc blocuri plătesc salarii și taxe. (…) În România, în construcții sunt folosite 80% produse realizate pe plan local: cimentul, cărămida, mortarul, polistiren, până și gresia și faianța. Singurul lucru pe care nu-l mai producem – și asta este foarte grav, este oțelul beton. Toate oțelăriile din România au fost cumpărate și închise, deși erau pe profit și aveau monopol. Ultima, cea de la Târgoviște, avea monopol, era singurul producător național. Deși aveau profit, a fost cumpărată de o companie din Rusia, închisă și astăzi nu mai producem, suntem dependenți de importuri. Aducem oțel beton de peste 1 mld. de euro în fiecare an în România. Este un element critic, statul român nu avea voie să lase să se înstrăineze. Dacă mâine ți se opresc importurile, se oprește tot sectorul care ține economia națională.
2. Credite pe 5-6 ani pentru ridicarea unui bloc. Ce performanță poate avea compania?
Un antreprenor ca să facă o investiție mare merge la bancă și ia credit.