Opinie Mihail Bucheru, Director, şi Emil-Ioan Borza-Dediu, Senior Associate, Consultanţă Financiară, Servicii Forensic, Deloitte România: Combaterea celor mai noi tendinţe de fraudă în organizaţie. Care sunt cele mai expuse procese şi cum pot companiile să fie cu un pas înaintea fraudatorilor
Evenimentele destabilizatoare ale ultimilor ani au modificat semnificativ paradigma socio-economică globală, ceea ce a generat nevoia de inovaţie şi noi abordări privind strategiile de afaceri, capitalul uman şi operaţiunile. În acelaşi timp, tehnologia şi instrumentele bazate pe inteligenţa artificială (AI) au cunoscut o dezvoltare rapidă şi o rată crescută de adopţie, atât în rândul companiilor, cât şi al utilizatorilor privaţi, şi, deşi inovarea şi adaptabilitatea au fost esenţiale în această perioadă dificilă, marcată de schimbări rapide, ele au antrenat totodată noi vulnerabilităţioperaţionale pentru companii, precum şi evoluţia metodelor de fraudă.
Potrivit Raportului către Naţiuni din 2022 al Asociaţiei Examinatorilor de Fraudă Certificaţi (ACFE), în ceea ce priveşte efectele pandemiei asupra fraudei ocupaţionale, schimbările legate de personal şi operaţiuni, reconfigurarea procedurilor de control intern, munca la distanţă, ajustarea priorităţilor strategice, provocările tehnologice şi modificarea programelor antifraudă au fost identificate ca facilitatori principali ai schemelor frauduloase, 52% dintre respondenţi, companii afectate de fraudă, menţionând că cel puţin unul dintre aceşti factori a fost prezent în cazul lor. În mod similar, Studiul Deloitte Insurance Fraud Survey 2023 listează munca la distanţă, digitalizarea sporită şi controalele interne slăbite ca fiind principalele motive pentru creşterea fraudei în domeniul asigurărilor. În plus, cel mai recent raport privind frauda al Oficiului Naţional de Statistică din Marea Britanie subliniază că frauda şi criminalitatea informatică au crescut substanţial din 2020 până în 2022, proporţia incidentelor de fraudă în spaţiul cibernetic crescând de la 53% la 61% în acelaşi interval de timp, posibil din cauza schimbărilor comportamentale generate de pandemie.
Perturbarea sau chiar întreruperea lanţurilor de aprovizionare, pe fondul sancţiunilor internaţionale şi al deficitului de resurse, în contextul tensiunilor geopolitice şi al războiului din Ucraina, aduc presiuni suplimentare într-un mediu deja turbulent.
Dat fiind acest context plin de provocări şi luând în considerare „triunghiul fraudei” elaborat de Dr. Donald Cressey, sociolog şi criminolog american, potrivit căruia este mai probabil ca o persoană să comită o fraudă dacă aceasta este supusă presiunilor financiare, dacă percepe o oportunitate de a săvârşi fapta, respectiv dacă identifică o motivaţie prin care actul în sine devine acceptabil, este necesară o analiză a oportunităţilor percepute de fraudatori şi a soluţiilor antifraudă disponibile.
Oportunităţi percepute de fraudatori
Chiar dacă profilul clasic al fraudei ocupaţionale, care include corupţia, deturnarea de active şi frauda în situaţiile financiare, a suferit unele schimbări în ultimul deceniu, fraudele fiind identificate mai rapid şi provocând pierderi mai mici cu circa 16%, conform studiului ACFE menţionat anterior, riscurile sunt încă prezente, deoarece autorii fraudelor urmăresc şi exploatează permanent oportunităţi noi de a le comite.
Ascensiunea AI creează provocări antifraudă suplimentare atât pentru companii, cât şi pentru profesionişti, dat fiind că făptuitorii pot fi tentaţi să utilizeze astfel de instrumente pentru a-şi îmbunătăţi şi intensifica, de exemplu, încercările de phishing prin învăţare adaptivă, pentru a crea documente false prin soluţii de creare a imaginilor şi chiar pentru a ocoli verificările video prin utilizarea tehnologiei deepfake. Potrivit unui sondaj recent realizat de Regula,
