PwC: Contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică. Neclarităţile persistă, deşi legislaţia a fost succesiv modificată
Contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, cunoscută şi sub denumirea de ”windfall tax”, introdusă începând cu luna noiembrie 2021, prin Legea 259/2021, a fost succesiv modificată, însă prevederile legislative continuă să conţină unele neclarităţi şi să creeze, astfel, provocări atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţile fiscale. Ca urmare, controalele tematice, verificările documentare şi inspecţiile fiscale derulate în acest an pentru stabilirea şi modalitatea de calcul a contribuţiei nu au adus un plus de claritate, ci au presupus de multe ori o abordare extrem de formală în interpretarea şi aplicarea textului legii, fără o înţelegere aprofundată a complexităţii activităţii jucătorilor din domeniu şi a cadrului extrem de reglementat cu privire la modul de desfăşurare a unor operaţiuni specifice acestor jucători.
Dificultăţile întâmpinate sunt numeroase şi, aşa cum menţionam, nu s-au diminuat odată cu modificarea succesivă a legislaţiei în această materie, ultima intervenind în iulie a acestui an , cele mai frecvente dintre acestea fiind:
Data de la care modificările aduse de Legea 357/2022 devin aplicabile.
Deşi Legea 357/2022 a intrat în vigoare la data de 16 decembrie 2022, în practică, în cadrul controalelor tematice nu a existat o abordare consistentă din perspectiva aplicabilităţii în timp a dispoziţiilor legii, în unele cazuri acestea fiind aplicate pentru viitor, începând cu 16 decembrie 2022, iar în alte cazuri autorităţile fiscale apreciind că formula actualizată în decembrie 2022 a Contribuţiei datorate de producători să fie calculată şi aplicată începând cu 1 septembrie 2022, deşi acest lucru implică în mod evident o aplicare retroactivă a legii.
Interpretarea formulei de calcul a contribuţiei datorată de partenerii din contractele de hedging încheiate de producător.
Care sunt contractele care cad sub incidenţa acestei noi contribuţii – cele încheiate după data de 16 decembrie, cele încheiate înainte şi ale căror efecte au fost consumate după data de 16 decembrie? În plus, contractele de hedging pot presupune diverse operaţiuni care la rândul lor, pot atrage diverse fluxuri de plată, astfel încât pot fi greu de catalogat efectele unui astfel de contract în timp. Apoi, cum se interpretează noţiunea ”produse de acoperire a riscurilor de piaţă pe termen lung, în conformitate cu art. 23 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 (hedging)’’, având în vederea că noţiunea de contracte de hedging pe ”termen lung” nu este definită nici în Legea Energiei, nici în alte norme/legi specifice pieţei de capital? O interpretare posibilă, în baza literaturii de specialitate şi a practicilor din domeniu, ar fi ca asemenea produse de acoperire a riscurilor pe termen lung să fie considerate a fi cele încheiate pe o perioadă de cel puţin un an. Cum se interpretează noţiunea de ‘’preţ variabil conform contract’’- în practică instrumentele financiare derivate din care fac parte şi produsele de asigurare de riscuri sunt instrumente financiare complexe al căror preţ depinde de performanţa unor active sau active suport şi a căror metodă de decontare este diferită de la caz la caz. Astfel, noţiunea nu ar trebui interpretată ad litteram,