Ce înseamnă atacul Israelului asupra Iranului, recunoscut de SUA, și cum alegi între mai multă democrație și mai multă siguranță
Au fost atacate facilități militare din orașul iranian Isfahan, o lovitură pe care oficiali americani au atribuit-o ulterior Israelului. Deși oficial Israelul nu a spus nimic, a avut grijă ca mesajul transmis să fie că guvernul Netanyahu se coordonează îndeaproape cu Statele Unite, în ceea ce privește politica față de regimul autoritar de la Teheran. E un motiv suficient pentru ca administrația Biden să treacă cu vederea nu răspunsul dat de Israel terorismului, fie el Hamas, Hezbollah sau Iran, ci răspunsul dat de noul guvern israelian justiției care acuză că politicul vrea să o subjuge?
Dacă premierul Benjamin Netanyahu a pus cărțile pe strategia de a trece modificările pe care vrea să le aducă sistemului de justiție și care au scos în stradă, sâmbete la rând, zeci de mii de israelieni, pintre ei și reprezentanți ai ultra-ordocșilor (de stânga), umbrindu-le cu necesitatea de a răspunde amenințărilor teroriste, se pare că s-a înșelat.
Nici secretarul de stat Blinken, care a mers zilele trecute în Israel și în Palestina, tocmai pentru a semnala că acest conflict are două părți legitime, nici cetățenii israelieni nu sunt dispuși să treacă cu vederea eventualele derapaje de la principiul echilibrului puterilor în stat, în numele nevoii majore de a se apăra în fața terorismului.
Pe de altă parte, Israelul e probabil în cea mai grea perioadă de până acum, cu un clivaj intern cronicizat și căruia trebuie să i se răspundă în termeni de politici sociale, și cu o societate palestiniană tot mai atomizată, devenită masă de manevră pentru Hamas, organizație teroristă care are ambiții de reprezentare politică.
„Avem cam 40% din populație gata să-l susțină pe Netanyahu în orice direcție ar merge acesta, și acum vedem cum schimbările pe care le face demolează Curtea Supremă, și avem alte 40%, aproximativ, de oameni profund revoltați de ce face Netanyahu.
Dar trebuie să adaug că 30 – 40% din populație nu are educație democratică, a drepturilor universale și a noțiunilor de domnie a legii și separația puterilor în stat și atunci ei nu conștientizează colapsul democrației care se petrece în fața ochilor lor”.
În dialogul avut cu câteva zile înainte ca violențele să degenereze în Israel, cu un nou atentat terorist de proporții în Ierusalim și un altul, imediat după, în care atacatorul era un copil palestinian de 13 ani, un tablou exact al radicalizării, Fania Oz-Salzberger avertiza că situația va degenera.
„Când noi ieșim în stradă și protestăm față de guvernul Netanyahu nu protestăm doar față de atacarea statului de drept și a sistemului judiciar, ci protestăm și față de includerea în coaliția de guvernare a unor persoane deschis și asumat extremiste, a unui partid care îi preferă deschis pe evrei în fața arabilor, în interiorul țării.
Este un partid extremist și rasist și cred că asta va duce la noi violențe și va submina și mai mult principiile care au fondat statul Israel și potrivit cărora a funcționat până acum.
