De fapt, de ce se droghează tinerii? Răspunsul unei judecătoare la întrebarea nepusă în heirupismul generalizat
Doi ani DIICOT nu a reușit să captureze nici măcar un gram de droguri în Portul Constanța. În total, anul 2022, DIICOT nu a reușit să captureze decât 1.058,72 kg droguri, dintre care 426,99 kg droguri de mare risc și 631,73 kg droguri de risc, potrivit propriului raport de activitate.
După ce i-a servit Marea Neagră o captură importantă, ajunsă pe plajă după ce valurile au răsturnat barca traficanților, DIICOT nu a fost în stare nici să identifice cine scosese din priză tocmai în acea noapte sistemul de supraveghere SCOMAR.
Cu acest bilanț glorios, DIICOT s-a năpustit în acțiuni de imagine: poze cu mascați de la descinderi de proporții cu traficanți de jeleuri cu droguri cu o substanță care nu e interzisă. I-au rupt! În regulă și vânătoarea de jeleuri pentru lipsa autorizării. Dar cocaina? Dar heroina?
Sigur, nu e la fel de impresionant precum capturarea marelui traficant Maru, atât de profesionist și periculos încât din Spitalul Floreasca nu a reușit să ia decât două pungi cu ser fiziologic. Lider de clan adevărat, dar i-a venit DIICOT de hac.
E posibil ca Parchetul antimafia să fi fost impulsionat în acest reviriment de afirmația ministrului Justiției care a anunțat senin că în România sunt milioane de consumatori de droguri. Cam câte milioane?
Dacă numărul dnei Gorghiu e corect, am doar două întrebări:
1.Ce au făcut Poliția și DIICOT în timp ce am ajuns la asemenea proporții?
2.Dacă avem milioane de consumatori și în tot anul trecut DIICOT nu a reușit să confiște decât 1.000 de kg de droguri, Parchetul antimafia și antidroguri este praf? Nu praf alb, ci praf și pulbere.
Prestația autorităților în materie de antidrog rămâne jalnică, dar se screm isteric să arate lumii că se muncește eficient, că a început lupta cea mare.
De fapt, lupta antidrog în România se reduce la câteva jointuri autohtone și la ponturile servite de partenerii externi. În rest, DIICOT nici pe Maru nu e în stare să-l prindă la timp. Să ne amintim că și pe Vlad Pascu l-au lăsat să plece de două ori, pentru că nu prezenta vreun pericol. Până a ucis.
Nu cred că trimiterea lor la pușcărie era soluția. E o prostie să crezi că pe oameni ajunși într-o asemenea situație îi inhibă creșterea represiunii, spectrul anilor luni de pușcărie. În lumea lor euforică nu mai există nicio frică.
Dar trimiterea lor într-un centru de asistență, obligarea la tratament ar fi putut fi o soluție. Dacă existau asemenea centre, desigur. Am ajuns la milioane de consumatori, potrivit dnei Gorghiu, și nu avem decât două centre pentru minorii consumatori.
Dar dacă tot ne concentrăm aproape exclusiv pe consumator, mai ales pe adolescent, pentru că adulții, am aflat de la ministrul de Interne, sunt deja o cauză pierdută, îi lăsăm în plata Domnului, de ce nu își pune nimeni întrebarea de ce această explozie a consumului la vârste mici?