Despre crearea alianței electorale PSD-PNL, Blocul democratic sau cum s-ar numi, se discută demult în și între cele două partide. Faptul că acum a fost lansat și un balon de încercare, pe surse, în presă, pentru a fi evaluate reacțiile în partide și în electorat, arată că discuțiile sunt deja destul de avansate.
Ce e clar?
1.Că intenția celor două partide este să guverneze împreună și după 2024. Au spus-o lideri ai ambelor partide, ultimul chiar secretarul general al PNL, Lucian Bode, duminică seară la Digi24.
2. Cum ar urma să se poziționeze și motiveze această construcție PSD-PNL? Dacă formarea coaliției de guvernare în 2021 a fost sub imperativul stabilității, urmează imperativul luptei împotriva extremismului.
Cu alte cuvinte, trecem peste orice discordie politică pentru a lupta cu dușmanul comun. Care e real, lucru care se simte cel mai bine la firul ierbii, însă nu este vorba despre extremism, în general nu despre vreo ideologie conturată, ci despre furie, o imensă furie a electoratului, generată de proasta guvernare. Ea este cea care alimentează partide de tip AUR.
Cu antiextremismul trebuie înfrântă și rezistența la această alianță din cele două partide.
De ce și-ar dori conducerile PSD și PNL această alianță?
Pe scurt, pentru a încerca să atenueze erodarea guvernării, care se anunță din ce în ce mai accentuată. În politica însă, 1+1 nu fac întotdeauna 2.
Adică nu întotdeauna o asemenea alianță ajunge să capitalizeze scorul însumat al partidelor componente, pentru că o parte din electoratele partidelor pot să respingă coaliția și să nu voteze.
Se însumează însă matematic adversitatea față de cele două partide, iar ea mobilizează la vot electorat pentru celelalte partide. De aceea cuvântul de ordine urmează să fie antiextremismul.
În plus, din motive care vor fi detaliate mai jos, pentru actuala conducere liberală, alianța cu PSD este colacul de supraviețuire politică.
Dar își mai dorește cineva această alianță?
“Eu aş merge şi la Comisia Europeană să avem candidat comun”, spune premierul Ciolacu, fără să nege discuțiile pentru alianță. Pentru cine, oare?
Cel care nășește combinația, la fel ca formula de guvernare din 2021, este, după toate informațiile și aparențele, însuși președintele Iohannis, care țintește o funcție europeană, cea de comisar pentru politică externă, dacă nu cea de președinte al Consiliului European.
Adică o funcție fără muncă excesivă, cu beneficii cât mai mari, cu protocol consistent și multe călătorii. Adică o continuare a vieții comode și egocentrice din cele două mandate de întâi turist al României.
Iar pentru a obține o asemenea funcție trebuie să fie propus de premier, adică de Marcel Ciolacu, și are șanse mai mari dacă susținerea internă este mai largă și transpartinică.
De la intenții la fapte e însă cale lungă și dificilă, începând cu scrutinele pentru care ar funcționa și cu ponderea partidelor pe listele comune.
