O veste bună a marcat acest sfârșit de săptămână: Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru Bulgaria şi România, mecanism introdus în 2007, la aderarea celor două state în Uniunea Europeană. Pentru țara noastră, MCV avea ca principal scop impulsionarea reformelor în sistemul de justiţie, precum și în combaterea corupției.
Comunicatul dat cu acest prilej menționează că „Executivul european va continua cooperarea cu Bulgaria şi România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre”.
Sintagma „ca în cazul tuturor statelor membre” parcă este anume făcută ca să ne atragă atenția asupra faptului că cele două state nu mai sunt oile negre ale Europei, că sunt la rând cu toate celelalte 25 state ale Uniunii – toate albe.
Cu acest prilej, președinta CE, Ursula von der Leyen, a rostit câteva cuvinte elogioase la adresa României și a Bulgariei, domnul Klaus Iohannis a apreciat cu satisfacție că „astăzi, acum, este o zi frumoasă pentru România”, iar premierul Ciolacu s-a bucurat și dânsul că „ţara noastră este acum oficial în rândul celorlalte state europene”.
Președintele Senatului Nicolae Ciucă a punctat, de asemenea corect: „Eliminarea MCV reprezintă doar o etapă, desigur importantă, în procesul continuu de reformă a sistemului judiciar din România, dar nu una finală. Aşadar, o etapă s-a încheiat şi alta a început”.
Cam în același diapazon, dar poate mai rafinat, s-a exprimat și ministrul Justiției, Alina Gorghiu: ”Nu cred că exagerăm dacă adăugăm închiderea MCV în lista proiectelor strategice de ţară, alături de aderarea României la UE, de intrarea în NATO, iar lista, sunt convinsă, va continua cu aderarea la OCDE şi intrarea în Spaţiul Schengen”.
În Alianță, satisfacția este de proproții. Dar, în opinia mea, satisfacția putea fi trăită cu mai mulți ani în urmă, dacă liderii noștri de atunci s-ar fi poziționat mai cu respect față de statul de drept, dacă n-ar fi încercat să-l subordoneze intereselor lor proprii și nu s-ar fi lansat chiar într-un fel de conflict la scenă deschisă cu liderii de atunci ai UE.
Ai zice că erau anume preocupați să irite spiritele, să-i zgândărească pe liderii de la Bruxelles și să scoată cât mai mult în evidență postura noastră de oaie neagră a CE.
Căci, în ianuarie 2018, președinții de atunci ai celor două Camere, respectiv C. Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, primeau de la Bruxelles unele recomandări, privind calea de urmat ca să ajungem mai repede la ridicarea MCV. Iar ei, în loc să le mulțumească europenilor pentru ajutor, se arătau deranjați în amorul lor propriu.
Citez din relatarea postului Digi24, datată 25.01.2018, cu privire la un fel de memoriu pe care cei doi președinți de Camere îl trimiseseră la CE:
„Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu se declară surprinşi de reacţia Comisiei Europene şi le reproşează oficialilor de la Bruxelles că nu au reacţionat la fel atunci când guvernul Cioloş a făcut modificări la Codul Penal”.
