Isărescu, despre supravegherea bancară prudenţială şi protecţia consumatorilor: Insist pe acest lucru
Funcţia de supraveghere bancară prudenţială şi cea de protecţia consumatorilor se pot îmbina, pot da rezultate bune, ele pot fi complementare sub acelaşi acoperiş, dar în direcţii separate, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
‘Cele două funcţii pot să fie complementare, cea de supraveghere şi cea de protecţie a consumatorilor. Se pot îmbina, pot da rezultate bune. Dar insist pe acest lucru, asta nu înseamnă că ele nu sunt conflictuale şi că nu pot să apară conflicte între ele. La o privire hedonistă, totul e foarte frumos, să vezi cum se împacă unul cu altul. Nu, pentru că scopul lor este deosebit şi insist asupra faptului că supravegherea se duce la indicatorii prudenţiali ai băncilor şi rolul esenţial este recuperarea creditului.
Într-adevăr, e bine când recuperezi creditul să ai în vedere şi protecţia consumatorului. Recuperarea creditului, chiar dacă este complementară, nu înseamnă că uneori nu trebuie să îl constrângi pe debitor, pentru că mulţi plătesc cum plătesc sau nu plătesc şi ajungi în situaţii din acestea. (…)
Supravegherea bancară prudenţială, care înseamnă sănătatea băncilor, intră în conflict, e complementară şi intră în conflict cu protecţia consumatorilor. După mine, întrebarea este următoarea: este bine să fie sub acelaşi acoperiş? De fapt, eu când cedez, ca veteran, şi spun: da, putem să luăm şi funcţia asta de protecţia consumatorului, este cu motivul că poate e mai bine ca, sub acelaşi acoperiş, să asigurăm această complementaritate, nu pentru motivul că n-ar fi conflictuale, că ar fi numai complementare, că nu sunt.
Cel de la supraveghere se duce şi spune: ‘Ia banii înapoi. Creditele neperformante cât mai jos. Du-te peste client’. Care eventual spune că nu e protejat. Dar ştii precis că nu e protejat? Ştii precis că nu vrea să ocolească onorarea obligaţiilor? Care sunt dovezile? Numai că plânge, numai că şi-a angajat un câmp mediatic şi face gălăgie în presă? Dar sub acelaşi acoperiş ele într-adevăr pot să fie complementare’, a explicat Isărescu la o conferinţă organizată la BNR.
Exemplul Băncii Transilvania, care în 2007-2008 era…
Acesta a dat exemplul Băncii Transilvania, care în 2007-2008 era aproape în colaps, motiv pentru care el a propus în Consiliul de Administraţie acordarea unui credit special şi problema nu s-ar fi rezolvat dacă factorii de decizie nu erau sub acelaşi acoperiş.
‘Mai dau un exemplu concret. Cea mai mare bancă din România se numeşte Transilvania, nu? În 2007-2008 era aproape în colaps. De ce? Ieşise la măritat, voia să-şi mărească capitalul, a început criza. Şi au jucat-o, bineînţeles, comercial. În mijlocul Clujului a părut cineva şi a început să strige: scoateţi-vă banii de la Banca Transilvania că moare.
Ce vă spun nu e secret, că a fost public, s-a mai muşamalizat. Nici acum nu se ştie cine a fost individul care a strigat asta. Şi mi-am dat seama că era o problemă serioasă şi am zis: hai să-i dăm un credit special, pentru că ea era solvabilă,
