Să presupunem că incidentul din Plauru ar fi avut loc dincolo de granița Poloniei, a Germaniei sau a Finlandei. Cum ar fi reacționat liderii acestor țări?
Ar fi încercat să ascundă adevărul? Ar fi dat din colț în colț, cum fac de două zile cei din România, sau ar fi anunțat deja măsuri concrete pentru protejarea civililor amenințați de război?
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a subliniat faptul că țara noastră a întârziat să anunțe violarea teritorială a granițelor alianței.
Negarea unor posibile incidente de genul celor întâmplate în Delta Dunării a fost o strategie, nu o întâmplare.
În data de 2 august, când alte drone rusești au intrat în spațiul aerian al României, reprezentanții Ministerului Apărării au infirmat posibilitatea la fel ca și acum.
Planurile au fost date peste cap de declarația oficială a Ucrainei.
Înainte de a parcurge aceste rânduri, îl rog pe cititor să-și imagineze că vreme de o săptămână, în fiecare noapte, la fereastra locuinței lui are loc un bombardament și nu are unde să se adăpostească.
Aude zumzetul înfricoșător al dronelor, exploziile și zgomotul sacadat al bateriilor antiaeriene, care încearcă să doboare aparatele de zbor, la doar câteva sute de metri de sufrageria în care încearcă să se uite la televizor împreună cu familia.
Prin asta trec peste o mie de cetățeni români, de la Ceatalchioi până la Chilia Veche, seară de seară, iar nimeni nu face nimic.
O criză de autoritate cu război la graniță
După ce resturile unei drone rusești au fost descoperite pe teritoriul României, un număr mare de oficiali, militari și reporteri au luat cu asalt satele rarefiate de pe malul Dunării.
Acum, acolo, e multă mișcare, dar fără rost pentru că nu s-a luat nicio măsură concretă pentru locuitorii expuși la conflictul de peste graniță.
După ce vreme de două zile, în 4 și 5 septembrie, toate autoritățile din România, până la nivel de președinte, în ciuda evidențelor, au negat că o dronă rusească a ajuns pe teritoriul țării, în data de 6 septembrie, ministrul Apărării anunță că s-au găsit resturi ale unui aparat de zbor, cel mai probabil o dronă, care a explodat pe malul românesc.
Klaus Iohannis s-a scuzat, spunând că s-a bazat pe informările venite de la Ministerul Apărării, iar reprezentanții Guvernului n-au mai adăugat nimic, provocând o criză de autoritate la nivelul statului într-o situație de război la graniță.
Bâlbâielile ne-au pus într-o postură dificilă în cadrul alianței Nord-Atlantice și, în ciuda asigurărilor date de Klaus Iohannis că suntem bine apărați, locuitorii care trăiesc aproape de zona de conflict au declarat că au mari îndoieli în această privință.
„A fost prefectul, ministrul Apărării pe aici, dar din păcate, tot nu o să avem liniște”, a declarat preotul Florin Pascale, din Ceatalchioi și Plauru, pentru Spotmedia.ro.
NATO observă că România a anunțat incidentul cu o întârziere de două zile
„Autoritățile din România au confirmat și au informat NATO despre faptul că în apropierea graniței cu Ucraina au fost găsite resturi de la o posibilă dronă”,
