Articolul este inspirat din ultimele reuşite ale unui stat eşuat, şi işi propune să dea un răspuns la întrebarea: mai merită să dăm bani unui stat care îşi maltratează/ucide cetăţenii. Cât de protejaţi suntem de funcţionarii statului, care înfulecă cu poftă din franzela bugetului, indivizi o poală de diplome obţinute pe la chioşcuri universitare.
Se spune că în perioada renascentistă, secolele XIV-XVI, a apărut acest concept al ”mândriei de a fi contribuabil” prin care persoane potente din Florenţa, iniţial, şi, apoi, din întrega Italie, erau respectate şi avantajate de impozitele pe care le plăteau în folosul comunităţii.Deci respectate şi avantajate erau aceste persoane pentru banii pe care îi achitau în comunitate.
Creşterea conformării voluntare, ca sursă pentru creşterea veniturilor statului, este o preocupare constantă în toate ţările, mai ales în cele cu încasări reduse, cum este Romania, care colectează în jur de 30-32% din PIB. Se spune că acest nivel scăzut de colectare(aproape de nivelul unui paradis fiscal) reflectă banii pe care populaţia este dispusă sa-i plătească pentru serviciile, îndoielnice, pe care statul le oferă. Dar şi atitudinea arogantă a statului faţă de contribuabil a generat o rată de conformare redusă. Mai grav este faptul în momentul întocmirii bugetului se iau în calcul niveluri de încasare nerealiste de 36-38%, aceste diferenţe reflectându-se, ulterior, în deficite.
Marea hibă pe care o are România din punct de vedere al colectării îsi găseşte cauza în serviciile de proastă calitate, chiar ucigătoare, pe care le prestează statul român cu structuri băltite şi babanizate, unde se servesc bani publici cu polonicul, fără a se măsura livrabilul. Cobzăreala şefilor de la partid, solidarizarea aproape tribală cu aceştia, sunt singurele activităţi care îi mai interesează pe marea majoritate a celor ce populează funcţiile din administraţie. Unii funcţionari sunt precum titirezii, nu poţi să-ţi dai seama în ce echipă joacă.
În legătură cu banii colectaţi de stat apar câteva întrebări: Ce se întâmpla cu banii colectaţi de stat? Cum sunt redistribuiţi? Ce avantaje avem dacă ne plătim impozitele? Ce servicii întoarce statul pentru taxele pe care le plătim? Cât de deficitare sunt serviciile plătite de stat, astfel încât populaţia să fie refractară în a-şi mai plăti taxele şi impozitele? Cetăţenii chiar se codesc să-şi plătească taxele deoarece ”return investment-ul” statului este de o calitate lamentabilă?” Cât de protejat este cetăţeanul în contul banilor pe care-i cedează statului?
Sectorul bugetar zis şi ”bere gratis” , în social media, înghite cea mai mare parte din banii încasaţi la buget, dar returnează servicii de proastă calitate. Să incercăm să inventariem câteva prestatii jalnice în care instituţiile statului au blufat recent : cazul Caracal, când poliţiştii aşteptau la poartă ca să acţioneze, cazul Colectiv, când s-a murit cu zile în spitalele româneşti, chinurile la care au fost supuşi bătânii în azilele, groazei, tânăra cu dizabilităţi care a născut pe trotuar în Urziceni, mamă a trei copii care a murit fără a primi niciun ajutor medical(horror!) în spitalul din Botoşani,
