În martie, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să îşi pregătească bugetele pentru 2024 având în vedere readucerea deficitelor sub 3% din PIB „pe termen mediu”, investind în acelaşi timp în creştere verde şi digitală.
Aşa cum a anunţat încă de la finele anului trecut, Clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate şi de creştere, care prevede, în cazul unei recesiuni economice grave, o abatere temporară de la cerinţele bugetare care se aplică în mod normal, va fi dezactivată la sfârşitul anului 2023. Ieşirea din perioada în care a fost în vigoare clauza derogatorie generală va duce la reluarea recomandărilor specifice fiecărei ţări privind politica bugetară, care sunt cuantificate şi diferenţiate în funcţie de provocările cu care se confruntă statele membre în ceea ce priveşte datoria publică.
UE este sub presiune pentru a stabili noi reglementări fiscale care să fie acceptate de toate statele membre UE, Italia fiind în favoarea unei abordări mai puţin stricte, faţă de alte guverne din nordul Europei.
Probabil nu se va încheia un acord până la termenul limită stabilit la finalul anului, le-a spus jurnaliştilor Giorgetti. Deja Comisia Europeană a prezentat „un fel de îndrumări în eventualitatea în care nu se reuşeşte adoptarea noului Pact până la finalul anului, ceea ce va fi cel mai probabil rezultat”, a adăugat oficialul italian.
Italia pregăteşte un buget dificil pe 2024, în care ar urma să se regăsească reducerile de taxe promise de premierul Giorgia Meloni, în timp ce vor trebui luate măsuri pentru reducerea deficitului, economia ţării confruntându-se cu o încetinire.
Meloni a cerut miniştrilor „să evite risipa” în propunerile pe care le vor înainta pentru buget, înainte ca acesta să fie prezentat Parlamentului, în octombrie.
Situaţia este dificilă, dar Guvernul „va încerca” să-şi îndeplinească actualele angajamente privind reducerea deficitului şi a datoriei, a dat asigurări Giorgetti.
Regulile fiscale, denumite oficial Pactul de Stabilitate şi Creştere, au fost introduse pentru a limita împrumuturile guvernamentale şi a garanta valoarea monedei unice. Aceste reguli cer guvernelor să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB.
Regulile actuale, care sunt aceleaşi pentru toate statele membre UE, prevăd o reducerea anuală a datoriilor cu 1/20 din excesul de peste 60% din PIB. Însă, aceste reguli sunt suspendate până la finele anului şi ar urma să intre din nou în vigoare în 2024, dacă până atunci nu vor fi convenite unele noi, conform Agerpres.
