În acest context, doar 11% dintre români pun mai mulţi bani deoparte pentru a face faţă unui viitor mai scump, semnalat deja de numeroasele creşteri de preţuri.
Studiul relevă, de asemenea, că doar 24% dintre români sunt interesaţi de educaţia lor financiară şi caută informaţii pe internet, în timp ce 57% apelează foarte rar sau niciodată la experţi sau consultanţi de specialitate pentru a discuta despre situaţia financiară.
„Aceste comportamente financiare cauzate de inflaţie au fost identificate şi de Banometru, programul gratuit de sănătate financiară dezvoltat în parteneriat de ING Bank, Asociaţia Educaţie pentru Viaţa Reală (AEVR) şi Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC). În primele şase luni din 2023, au apelat la Banometru cu precădere persoane care au un venit egal sau mai mic decât cheltuielile lunare, situaţie cauzată de creşterile de preţuri. Prin urmare, beneficiarii programului nu îşi mai pot menţine acelaşi stil de viaţă cu care erau obişnuiţi şi caută sprijin în restabilirea echilibrului financiar”, se arată într-un comunicat al ING Bank, remis luni AGERPRES.
Din cauza creşterii preţurilor, 29% dintre români economisesc mai puţin în conturi sau nu mai economisesc deloc, iar un sfert dintre ei declară că şi-au schimbat modul în care strâng sau investesc banii. Aceste cifre sunt confirmate şi de evaluarea Banometru, realizată în perioada ianuarie – iunie 2023, potrivit căreia 39% dintre beneficiarii programului nu au un fond de economisire sau nu economisesc deloc şi nici nu îşi planifică sau măsoară bugetul.
Pe de altă parte, investiţiile în produse financiare şi bunuri materiale nu reprezintă o prioritate pentru mulţi dintre români: 58% dintre cei chestionaţi spun că investesc foarte rar sau deloc în acţiuni/obligaţiuni/fonduri mutuale, dar şi în proprietăţi imobiliare sau obiecte de valoare.
„Impactul inflaţiei crescânde asupra comportamentului de consum este unul complex şi de regulă se manifestă cu o anumită inerţie. Astfel, sunt de obicei necesare câteva trimestre bune până când consumatorii observă cu adevărat modificarea venitului lor disponibil şi încep să îşi ajusteze consumul. Acesta din urmă este, de asemenea, puternic influenţat şi de dobânzile în creştere care, pe de o parte, stimulează economisirea, pe de alta măresc ratele la credite, efectul fiind de asemenea o ajustare a comportamentului de consum. În măsura în care situaţia aceasta durează o perioadă mai lungă de timp, pot apărea chiar schimbări cvasi-permanente în comportamentul de consum, respectiv economisire. Astfel, atunci când inflaţia şi dobânzile încep să scadă, consumatorii îşi pot prelungi mult timp comportamentul prudent din perioadele cu inflaţie ridicată şi va fi necesar un timp relativ îndelungat de creşteri salariale reale consistente pentru a reveni la un comportament de consum pre-inflaţionist”, este de părere Valentin Tătaru, economist-şef la ING Bank România.
Românii cheltuiesc mai puţin pe haine, restaurante şi călătorii pentru a acoperi creşterea preţurilor, relevă datele studiului. Peste 70% dintre români cheltuiesc mai mult din venitul lor pe alimente/cumpărături zilnice şi energie decât în urmă cu cinci ani, iar peste 65% se aşteaptă să continue să facă acest lucru şi peste cinci ani,
