Austria menține vetoul pe Schengen. Eugen Tomac a spus ce opțiuni îi rămân României / „La 1 ianuarie 2024 deschizi granițele“ / video
Eugen Tomac, președintele PMP, a spus care sunt cele două opțiuni ale României, după noul refuz al Austriei de a permite extinderea Spațiului Schegen.
Într-un interviu exclusiv pentru DC News, europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, a comentat refuzul pe care Gerhard Karner, ministrul Afacerilor Interne din Austria, l-a exprimat în această săptămână față de intrarea României în Spațiul Schengen.
„Răspunsul cinic primit de la Viena, cu prilejul vizitei ministrului Preodiu, este încă o confirmare clară că ceea ce face Austria în momentul de față nu are nimic de-a face cu politica și cu regulile europene. Avem 25 de guverne din Europa care spun că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile, Comisia Europeană spune că România îndeplinește toate condițiile, dar un singur guvern spune cu totul altceva și și-a construit o narațiune bazată pe falsuri.
Ei spun că nu vor extinderea Spațiului Schengen, dar exact acest ministru al Afacerilor Interne, mincinos, Karner, uită să spună un lucru esențial, și anume că în ședința în care a refuzat accesul nostru și al Bulgariei în Spațiul Schengen, a votat pentru ca un stat care a intrat în UE în 2013 și a aplicat pentru intrarea în Spațiul Schengen în 2021, a fost primit cu acordul acestui guvern. Toată această argumentare cu privire la refuzul nostru este construită pe un fals uriaș“, a precizat Eugen Tomac.
CITEȘTE ȘI – România, refuzată din nou în Schengen. Andrei Caramitru face un apel la românii care muncesc în țara lui Nehammer
„România are 2 opțiuni“
Potrivit europarlamentarului PMP, România are în acest moment două opțiuni.
„Eu cred că guvernul nostru are 2 opțiuni. Prima e să-i ceară președintelui României să solicite ca pe ordinea de zi a Consiliului European din această toamnă să fie discutat acest subiect. Cei de la Consiliul European pot trasa Consiliului Uniunii Europene această sarcină de a debloca și de a se pune presiunile necesare pe Nehammer. Dincolo de încălcările de tratat, sunt chestiuni extrem de concrete care ne afectează. Pe de o parte libertatea de circulație a cetățenilor europeni, iar în al doilea rând suntem profund afectați economic. Noi primim 26 de miliarde de la Uniunea Europeană prin PNRR, dar pierdem 10 miliarde anual pentru că economia noastră trebuie să treacă prin acest filtru la frontieră atunci când exportă în UE. Sunt pierderi consistente. Este un subiect care trebuie pus pe agenda Consiliului European, iar dacă acesta decide, lucrurile se rezolvă în câteva zile.
O altă măsură pe care o putem lua, – și am văzut această propunere de a desființa frontiera dintre noi și Bulgaria – având în vedere că Grecia nu are frontieră cu un alt stat membru al Uniunii Europene, o asemenea discuție ar avea sens, pentru că nu trebuie decât notificată Comisia Europeană pe chestiuni ce țin de înțelegeri bilaterale sau trilaterale. Cetățenii noștri să se simtă cu adevărat europeni, cel puțin într-un asemenea mini-Schengen pe care l-am propus eu.
O asemenea consultare între cele trei guverne implică și o implementare în etape.
