În Germania există multe şantiere, şi la propriu şi la figurat. De la infrastructura învechită, digitalizarea întârziată şi până la lipsa personalului calificat.
Ziarul britanic „The Economist” a calificat Germania cu aproape un sfert de veac în urmă drept „omul bolnav al Europei”, din pricina slăbiciunii economice de atunci şi a presupusei lipse a puterii de inovaţie.
Recent, acelaşi ziar s-a întrebat din nou dacă Germania a redevenit „omul bolnav al Europei”. Carsten Linnemann, secretarul general al Uniunii Creştin Democrate, formaţiune de opoziţie la Berlin, crede că e mai rău decât atât, Germania fiind „omul bolnav al lumii”. Dar care sunt mai exact neajunsurile cu care se confruntă ţara?
- Este Germania iarăși „bolnavul Europei”?
Infrastructura
Există poduri de autostradă, cum e cel de la Leverkusen, închise un deceniu pentru traficul camioanelor.
Există segmente de autostradă, cum este A45 prin Sauerland, la est de Köln, care sunt închise pentru trafic ani în şir, tot din pricina podurilor învechite.
Călătoriile cu trenul pot deveni adevărate epopei din pricina suspendărilor şi întârzierilor.
Infrastructura Germaniei nu este într-o stare prea bună. Multă vreme pe şosele şi căi ferate s-a circulat cât s-a putut, fără nicio investiţie. Drept urmare sunt necesare investiţii masive.
Problema este însă că aceste investiţii costă acum mult mai mult decât ar fi costat în anii în care economia Germaniei duduia, fiindcă dobânzile la credite au crescut şi totul s-a scumpit. Economia stagnează, inflaţia galopează şi datoriile statului sunt imense.
Cu toate acestea, modernizarea infrastructurii este inevitabilă, fiind premisa unei economii înfloritoare.
Aprovizionarea cu energie
Guvernul vrea ca energia să fie obţinută aproape exclusiv din surse regenerabile, adică energie eoliană şi solară. De ani de zile acest segment este extins. Termocentrale pe gaze din Rusia erau menite să înlocuiască temporar termocentralele pe cărbune şi să compenseze lipsa vântului şi a soarelui.
Dar în urma războiului din Ucraina acest plan a fost abandonat. De atunci, Guvernul încearcă febril să compenseze lipsa cu gaze lichefiate din alte state exportatoare. A şi reuşit, dar în schimbul unor costuri uriaşe.
În privinţa aprovizionării cu energie electrică există carenţe asemănătoare. Pe de-o parte, Guvernul mizează în întregime pe mobilitate electrică, în locul motorului cu ardere internă, şi la încălzire pe pompe electrice geotermale în locul centralelor pe gaze şi păcură. Dar acestea sporesc consumul de curent.
Pe de altă parte, Guvernul a închis în această primăvară ultimele trei centrale atomice rămase în exploatare, deşi din punct de vedere tehnic se aflau într-o stare ireproşabilă.
- Sfârșit de „angst” atomic pentru Germania
Drept rezultat, curentul este mult mai scump în Germania decât în ţările vecine. Industria ameninţă să se mute în străinătate fiindcă nu mai este competitivă.
Cancelarul Olaf Scholz refuză să subvenţioneze curentul, fiindcă ar fi prea costisitor. Extinderea sectorului energiei regenerabile continuă, dar se loveşte de proteste tot mai îndârjite ale populaţiei.
