Să privești fluviul și să asculți războiul într-un teritoriu în care România dispare – Reportaj
Peste 700 de oameni, mulți dintre ei în vârstă, trăiesc la câteva sute de metri de o zonă fierbinte a conflictului din Ucraina și se tem pentru viața lor.
După un raid al dronelor ruse asupra portului Izmail, opinia publică din țară a descoperit cu uimire că satele de la Dunăre n-au drumuri, n-au semnal telefonic și nici acces rapid la asistența medicală de urgență.
Din păcate, războiul va continua, iar pericolul unei tragedii este iminent dacă guvernul nu se trezește și nu ia măsuri de protejare a comunităților expuse la conflict.
Pe cap poartă o pălărie de soare cu boruri înguste, decorată cu o bentiță din pânză în două culori – albastru și alb. E pusă șui pe cap ca și cum s-ar fi grăbit să iasă din casă.
E bronzat și are o fața rotundă, nerasă, acoperită cu o barbă căruntă. Pe el poartă un tricou polo din bumbac, decolorat de vreme și descheiat la gât. E solid, aspru, calm, cu o privire care mângâie fluviul leneș, ce curge la picioarele lui.
Nea Gică, așa îi spun localnicii, a trăit toată viața la marginea Dunării. Are 70 de ani și a lucrat ca lăcătuș-mecanic pe șantierul naval din Tulcea.
Când a ieșit la pensie, s-a mutat în Plauru, la casa părinților care aveau peste 90 de ani, să-i ajute.
„Au murit amândoi. Tata, la 93, mama, la 91”, povestește Gheorghe Puflea, devenit celebru în ultimele săptămâni, după ce rușii au atacat portul Izmail, aflat peste apă de casa lui.
Mărturia lui despre eveniment, numele și fotografia au apărut într-un articol din New York Times, care a relatat despre raidul dronelor Kremlinului asupra depozitelor de grâu ucrainene de la Dunăre, dar și la posturile TV și în presa scrisă din România.
Însă, pentru el, aceste lucruri contează prea puțin și se pierd, rapid, în eternitatea dintre ape.
VIDEO. Călătoria în locul în care cetățeni români sunt la trei sute de metri de războiul din Ucraina – Sursa: spotmedia.ro
O imensă capcană
Războiul a rupt liniștea locului, ajungând la 300 de metri de casa lui Gheorghe Puflea și ale celorlalți săteni.
În Plauru, telefoanele nu au semnal, iar gospodăriile se întind pe mal, la distanță mare între ele, pierzându-se în vegetația bogată.
Satul se află la opt kilometri de comuna Ceatalchioi, cele două localități fiind legate de un drum de piatră, prăfuit.
Înaintând pe el, e greu să îndepărtezi senzația că oamenii de aici sunt prinși într-o imensă capcană, creată de uriașul fluviu și lipsa de interes a liderilor politici.
PLAURU. Gheorghe Puflea le-a povestit jurnaliștilor de la New York Times, dar și celor din România cum a urmărit atacul dronelor ruse asupra portului Izmail de pe malul Dunării – Foto: spotmedia.ro
Pentru a ajunge din Tulcea în Ceatalchioi, o distanță de doar 12 kilometri,
