Liderii de la Kremlin sunt de mai multă vreme obsedați de felul cum ar împărți prada, în stil curat medieval, în cazul când ar câștiga războiul cu Ucraina.
Anul trecut fostul președinte Dmitri Medvedev se arăta mulțumit cu anexarea Crimeii și a unor teritorii estice și sud-estice din Ucraina, dar, după câteva luni, publica o hartă mai curajoasă, în care împărțea țara vecină între Rusia, Polonia, Ungaria, România și, mi se pare, Belarus. Ce rămânea era o Ucraină mică, în jurul Kievului.
Acum, ziarul Pravda pubică o nouă variantă, și mai îndrăzneață, unde Rusia își anexează aproape toată țara vecină, inclusiv capitala Kiev, „oferind” doar mici fragmente teritoriale Ungariei și Republicii Moldova.
Astfel, Ucraina rămâne și mai mică, un romb minuscul, cu capitala la Liov și fără ieșire la nicio mare. Întitulat „Viitoarea hartă șocantă a Ucrainei: un ciot fără mare și fără mari teritorii”, articolul prezintă cea mai recentă viziune a Rusiei cu privire la perspectivele statului ucrainean.
Harta, articolul și întreaga tevatură ar porni de la declarația unui înalt oficial al NATO despre posibila negociere de către Ucraina a unor teritorii, în schimbul păcii, declarație corectată ulterior cu explicația că, totuși, doar Kievul poate decide când și în ce condiții se poate încheia pacea.
Pravda ține să sublinieze faptul că, în ciuda revenirii oficialului NATO la declarația sa anterioară, ea „a produs déjà rumoare”.
La Kiev, consilierul prezidențial Mihail Podoliak a calificat-o drept „ciudată” și capabilă să producă „pierderi pentru democrație”. La Moscova, oficialii declară că, atâta vreme cât se desfășoară Operațiunea Militară Specială (adică războiul), Rusia nici nu se gândește că ar putea conveni asupra vreunui acord cu NATO.
În plus, fostul președinte Dmitri Medvedev, în prezent șeful Consiliului Securității, a etichetat ideea ca fiind „curioasă”, întrucât toate teritoriile ucrainene sunt obiectul unor controverse, aflate în curs.
În orice caz, în viziunea domniei sale, autoritățile Ucrainei vor trebui să abandoneze Kievul, întrucât aici fusese, încă din vechime, capitala Rusiei. Ucraina nu are decât să-și mute reședința, împreună cu întregul aparat de stat, la Liov.
Articolul, ostentativ la adresa NATO, își permite să atenționeze că războiul (respectiv Operațiunea Militară Specială) ar fi fost declanșat ca reacție a Moscovei, după ce Occidentul ar fi ignorant un așa zis „ultimatum” prin care Rusia ar fi somat Alianța să revină la limitele sale de până în 1991.
Ziarul mai citează și opinia unui expert militar – colonel în retragere – care lasă de înțeles că nu poate fi vorba despre cedarea de teritorii în baza vreunei înțelegeri și că nu există alt mod de a încheia războiul decât prin depunerea armelor, prin predarea Ucrainei în fața Rusiei.
Doar o predare totală poate satisface pretențiile Rusiei, căreia, și așa, îi vine greu să accepte ideea de a mai avea frontieră comună cu un „vecin atât de nebun cum este cel de la Kiev”.
Susținând noua propunere de împărțire a Ucrainei,
