Andreea Mitiriţă şi Sorin Petre, PwC: Producţia de energie verde trebuie să crească de opt ori, iar investiţiile anuale în distribuţie să se tripleze pentru a atinge, la nivel global, neutralitatea climatică până în 2050
Pentru a fi atinsă neutralitatea climatică (nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de câmp) la nivel global până în 2050, producţia de energie regenerabilă ar trebui să crească de opt ori faţă de nivelul din 2021, iar investiţiile anuale în sistemele de distribuţie să se tripleze, arată o analiză PwC, realizată pe baza datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA). Şi toate acestea în condiţiile în care, până în 2050, cererea de energie la nivel global este estimată să crească cu până la 20% faţă de 2021. Însă, ambiţiile globale de a reduce agresiv emisiile de dioxid de carbon, în condiţiile în care consumul de energie reprezintă aproximativ 73% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, au scos în evidenţă decalaje mari între tehnologiile, infrastructura şi investiţiile existente şi nivelurile mai ridicate de care va fi nevoie în viitorul imediat pentru a asigura tranziţia către o nouă paradigmă energetică.
În România, investiţiile în energie regenerabilă s-au intensificat în ultimii ani, dar mai este mult până la atingerea angajamentului din Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC). Potrivit celor mai recente date ANRE, România are o capacitate de producţie de 3 GW de energie eoliană şi 1,5 GW de energie solară. Conform versiunii actuale a PNIESC, adoptate în octombrie 2021, România îşi propune astfel ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la 30,7% în consumul final brut de energie până în 2030 prin punerea în funcţiune de noi centrale eoliene, fotovoltaice şi hidroenergetice, precum şi prin creşterea numărului de prosumatori. Prin versiunea Strategiei pe Termen Lung pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (STL) notificată de România către Comisia Europeană în aprilie 2023, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul anului 2030 creşte la 36,3%. Per total, prin PNIESC 2021-2030, România şi-a propus ca, în perioada 2021-2030, să instaleze capacităţi adiţionale de 6,9 GW de capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile. Valoarea investiţiilor pe care România le poate realiza prin co-finanţare din PNRR şi Fondul pentru Modernizare depăşeşte 16 de miliarde de euro, în domenii precum energie regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, producţia şi utilizarea hidrogenului verde, energie nucleară, cogenerare de înaltă eficienţă, biocombustibili, modernizarea infrastructurii energetice. Raportul PwC a analizat decalajele care trebuie depăşite pentru construirea unui sistem energetic fiabil, accesibil şi verde.
Decalajul de producţie
În prezent, aproximativ 80% din cererea de energie primară este satisfăcută de hidrocarburi precum petrolul, gazele naturale şi cărbunele. Restul de 20% este furnizat de sectorul energiei electrice şi, deja, 38% din acest procent este produs prin tehnologii care nu emit CO2 -nuclear, hidro, solar şi eolian.
În ultimii ani, cu ajutorul schemelor de subvenţii, al creditelor fiscale şi al scăderii costului nivelat al energiei, instalarea de capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile (în special solare şi eoliene) a crescut foarte mult. La nivel mondial, între 2016 şi 2021, au fost adăugaţi la sistemul energetic 1.282 de GW de capacitate de producţie de energie din surse regenerabile,
