Pentru prima dată, macroeconomiştii se contrazic cu reprezentanţii mediului de business cu privire la anularea facilităţilor fiscale. Poate că e incorectă orice excepţie, dar cum să faci să ai o economie şi nu doar un manual de economie?
Pentru prima dată, între mediul de business şi o mare parte dintre cei mai cunoscuţi macroeconomişti din România există o diferenţă de opinii în ceea ce priveşte modul de abordare a unei ajustări fiscale.
În general, până acum, reprezentanţii mediului de business precum şi macroeconomiştii, independenţi sau de la bănci, erau aliniaţi când apăreau anumite proiecte de ajustare fiscală. Ambele părţi susţin, în general, reducerea cheltuielilor bugetare şi scăderea taxelor pentru a încuraja activitatea economică şi a lăsa cât mai mult spaţiu capitalului privat, mai competent în a administra resursele decât statul.
Iată, însă, că pachetul fiscal care se pregăteşte de eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT, constructori şi industria alimentară/agricultură îi pune în opoziţie pe o mare parte dintre macroeconomiştii cunoscuţi cu vocile din business. Macroeconomiştii susţin că astfel de facilităţi de reducere a impozitului pe venit sau a CAS pentru anumite sectoare din economie sunt incorecte şi afectează indirect stabilitatea economică prin faptul că micşorează veniturile bugetare şi aşa foarte mici în România.
Pe de altă parte, sectorul IT vine cu cifrele pe masă şi arată că reducerea la zero a impozitului pe venit a fost unul din factorii care au făcut ca acest sector să ajungă la o pondere de circa 8% din PIB, pe locul 3 în Uniunea Europeană, şi să fie un motor pentru economia românească.
Macroeconomiştii vin şi spun că nu este în regulă ca tocmai cei mai bine plătiţi din economie să beneficieze de vreo facilitate şi că ceea ce a fost bun la un moment nu trebuie să dureze la infinit odată ce obiectivele de impulsionare a respectivului sector au fost atinse.
În dispută a intrat surprinzător chiar şi guvernatorul Mugur Isărescu, care a caracterizat, ieri, destul de dur această facilitate de 0 impozit pentru joburile din producţia de software, ca pe o „rentă”.
Acum nu se ştie câţi dintre aceşti IT-işti sunt şi pensionari şi angajaţi în continuare la stat, situaţie care se apropie parcă mai mult de statutul de rentier, însă cert este că astfel de scheme au avut o contribuţie bună la creşterea economică. Astfel, în 2021, când toată economia scădea, IT-ul şi construcţiile au fost cele care au susţinut PIB-ul pe plus. Însuşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în calitate de premier al României în anul 2000, a introdus o facilitate pentru exportatori de 0% la impozitul pe profit, creând astfel punctul de inflexiune din care a plecat creşterea economică pe toată perioada 2000-2008, până la marea criză.
Facilitatea pentru exportatori a fost retrasă câţiva ani mai târziu, dar a fost bună. Şi pentru IT şi pentru construcţii schema şi-a arătat roadele în sensul că a imprimat un dinamism activităţii din aceste sectoare. Pentru industria alimentară şi agricultură, două sectoare din economie unde salariile sunt cele mai reduse astăzi, a fost insuficient timp pentru a-şi dovedi eficienţa. Agricultura este deja foarte subvenţionată şi capitalul funciar a căpătat putere, însă industria alimentară are foarte multe de recuperat şi orice fel de măsură de sprijin ar fi benefică.
